Indicii ROBOR încep să crească din nou

19 decembrie 2022 | 0 comentarii |

Ciclul de scădere a indicilor ROBOR dă semne de încetinire în ultimele zile. Acesta a fost declanșat la începutul lui noiembrie de Consiliul Concurenței care a anunțat un control la cele zece bănci care alcătuiesc „coșul” utilizat de BNR pentru a stabili zilnic indicii ROBID/ROBOR.

Stagnarea se datorează pe de o parte majorării constante a inflației din România, care a urcat în noiembrie cu 16,76% față de perioada similară din 2021, cel mai ridicat nivel începând cu martie 2003, iar BNR va fi nevoită, probabil, să decidă o nouă majorare a ratei de referință, cu 0,25 – 0,50%, la ședința din 10 ianuarie.

Pe de altă parte, dealerii sunt influențați de deciziile marilor bănci centrale, care se află într-un ciclu de înăsprire a politicilor lor monetare, după mai mulți ani în care dobânzile au fost de 0% sau s-au plasat în teritoriu negativ. Impactul acestor politici a creat o stare de îngrijorare în ceea ce privește creșterea economică din întreaga lume care ar putea provoca intrarea în recesiune.

 

Acești factori au făcut ca indicele ROBOR la o săptămână să crească vineri de la 5,95 la 5,97%, iar cel la o lună, de la 6,63 la 6,64%, în timp ce băncile se pot împrumuta de la BNR cu o dobândă a facilității de creditare (rata lombard) de 7,75%/an.

La sfârșitul perioadei analizate, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%.

Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.

 

Raportul euro/leu a avut o evoluție agitată, provocată de nivelul apetitului pentru risc, influențat de deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale.

Cursul monedei unice a crescut marți la 4,9314 lei, pentru ca la sfârșitul săptămânii să coboare la 4,9199 lei, când tranzacțiile din piața locală s-au realizat între 4,917 și 4,922 lei, pentru ca seara, după închiderea ei, cotațiile să scadă până la 4,911 lei.

Presiunea pe cursul euro/leu se va menține, în condițiile în care, conform BNR, deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a crescut în primele opt luni 23,038 miliarde euro, față de 14,320 miliarde euro în perioada similară din 2021.

Un raport BCR apreciază că „deficitul de cont curent se va adânci la 9,1% din PIB în acest an de la 7,0% în 2021, ceea ce pune presiune de depreciere asupra leului”.

 

Săptămâna trecută a fost una a deciziilor de politică monetară. Rezerva Federală a majorat rata de referință cu 50 de puncte de bază la 4,25 – 4,50%, cel mai ridicat nivel începând cu 2007.

La rândul ei, BCE a ridicat dobânda de la 2 la 2,50%, iar președinta BCE Christine Lagarde a declarat că „este de așteptat să creștem ratele dobânzilor cu un ritm de 0,50 puncte de bază pentru o perioadă de timp”.

Un pas asemănător, de 0,50%, a utilizat și Banca Angliei care a ridicat dobânda cheie la 3,5%.

 

Pe acest fond, după o creștere la aproape 1,07 dolari, euro a scăzut la finalul perioadei la 1,0585 – 1,0663 dolari, când piețele americane au închis la 1,0586 dolari.

Cursul dolarului a fluctuat între 4,6225 și 4,6821 lei, și a închis perioada la 4,6305 lei.

Prețul gramului de aur a avut o evoluție descendentă și a încheiat perioada la 264,9576 lei. Evoluția a fost influențată de parcursul dolarului, ceea ce a limitat câștigurile obținute de valoarea unciei de aur care a urcat joia trecută până la 1.812 dolari.

 

*Analiză valutară săptămânală (cuprinde perioada 12-16 decembrie) realizată de Radu GEORGESCU –DOMUS M&D

 

 


Adaugati un comentariu


 

*