Inflația ar putea zdruncina leul

Leul a avut, săptămâna trecută, o evoluție stabilă față de euro, care a fluctuat în culoarul 4,922 – 4,933 lei. Mult mai agitat a fost însă parcursul monedei naționale față de alte valute principale. Marți dimineață este așteptat raportul INS privind datele economice înregistrate în T1/2021, care vor constitui un semnal important pentru evoluţia economică pe tot anul, care va influența inflația și cursul leului.

După o creștere la 4,9265 lei, cursul euro a scăzut ușor vineri, cotația de referință anunțată de BNR fiind de 4,9253 lei/1 euro, într-o ședință în care tranzacțiile s-au realizat între 4,924 și 4,928 lei, cu închiderea pieței la 4,924 lei.

Menținerea de către BNR a dobânzii sale de politică monetară la minimul de 1,25%/an, din dorința de a stimula consumul cât și creditarea economiei, ar putea afecta însă leul în perioada următoare. În condițiile în care inflația din aprilie a urcat la 3,2%, iar perspectivele sunt negative, ar putea determina exituri din piața românească. Majoritatea analiştilor au anticipat deprecierea monedei naţionale faţă de euro, fără ca pragul de 5 lei/euro să fie însă escaladat în acest an.

În ultimul raport al BNR se precizează că rata anuală a inflaţiei se va înscrie pe o traiectorie pronunţat ascendentă în lunile următoare, până în luna decembrie când ar ptea atinge 4,1%, dar va scădea până la 3% finele anului 2022. De altfel, teama de inflație a cuprins întreaga lume, deși Banca Centrală Europeană susține că aceasta va fi temporară.

BNR consideră că avansul luat de prețuri este determinat de influenţele componentelor coşului de consum aflate în afara sferei de control a politicii monetare, îndeosebi a celor din grupa bunurilor energetice.

Euro a crescut la jumătatea perioadei analizate la 1,2182 dolari. Creșterea inflației din Statele Unite la 4,2% în aprilie a depreciat însă euro la 1,2051 – 1,2108 dolari, investitorii considerând că Rezerva Federală ar putea majora mai repede dobânda sa cheie. Însă declarațiile mai multor oficiali ai Fed, conform cărora tendința actuală a inflației este tranzitorie și că nu se iau în considerare majorări mai rapide ale dobânzii, a întors vineri euro la 1,2071 – 1,2148 dolari, piețele americane închizându-se la 1,2141 dolari.

În piața locală, cursul monedei americane a fluctuat între 4,0491 și 4,0823 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,0683 lei.

Media monedei elvețiene a crescut de la 4,4882 la 4,4990 lei, la sfârșitul perioadei.

Faptul că naționaliștii nu au reușit să obțină majoritatea în Parlamentul de la Edinburgh, a redus șansele realizării unui nou referendum privind independența Scoției. Lira sterlină a profitat și a atins la jumătatea perioadei un maxim de 4,7396 lei, pentru ca vineri să coboare la 5,7191 lei.

Prețul gramului de aur a crescut vineri de la 237,9383 la 239,7988 lei, maxim al săptămânii trecute, evoluție determinată de creșterea unciei pe piețele specializate de la 1.822 la 1.844 dolari.

Decizia BNR de a menține dobânda sa cheie la 1,25%/an, a determinat o scădere a indicilor ROBOR.

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat vineri la 1,54%.

Indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 1,65%.

Indicele ROBOR la 12 luni a stagnat la rândul lui, la 1,75%.

Anunțul lui Elon Musk, fondatorul Tesla, conform căruia producătorul de automobile electrice nu va mai accepta plăţi în bitcoin, a provocat scăderea bruscă a monedei digitale. Duminică dimineață, bitcoin fluctua pe platforma integratoare WorldCoinIndex între 46.700 și 49.500 dolari, mai jos cu circa 37% față de maximul de 64.870 dolari atins luna trecută.

Ether a fost afectat la rândul său. După un șir de recorduri, prețul depășind 4.400 dolari, a scăzut duminică dimineață la 3.600 – 3.900 dolari.