Instruirea post-natală ar putea deveni obligatorie în maternități

Înainte de a-și lua copiii acasă, părinții vor putea beneficia de un astfel de serviciu, ocazie cu care le vor fi prezentate informații importante despre îngrijirea nou-născuților în primele luni de viață.

Un proiect de lege prin care maternitățile ar putea fi obligate să asigure instruirea post-natală a părinților sau tutorilor legali ai copiilor abia veniți pe lume a fost depus la Camera Deputaților.  Scopul acestei inițiative este reducerea riscurilor mortalității infantile și a celor asociate cu o îngrijire deficitară a nou-născuților, care ar putea avea repercusiuni negative asupra stării lor de sănătate pe tot parcursul vieții.

În acest sens, conform deputatului Ovidiu Raețchi, inițiatorul legii, la nivelul fiecărei maternități va trebui să existe un medic sau un asistent medical, desemnat de conducerea unității sanitare, care va avea  în atribuții și instruirea post-natală. Instructajul părinților sau al tutorilor legali va putea fi realizat atât individual, cât și în grup, în aceasta situație, limita maximă pentru un grup fiind de 20 de persoane. La finalul ședinței de instruire, înaintea externării copilului și mamei din maternitate, atât părinții care au beneficiat de acest serviciu cât și medicul sau asistentul desemnat vor semna un document care să ateste că instructajul a fost efectuat.

Documentul legislativ prevede și care vor fi principalele informații pe care părinții le vor primi în cursul acestor sesiuni de instruire post-natală. Acestea se referă la cele mai frecvente probleme care apar în primele luni de viață ale copilului. Astfel, părinților li se va explica, în cursul acestor ședințe, care sunt riscurile grave pe care le implică sindromul copilului scuturat – denumire generică dată traumatismelor induse la nivel cranian, ce pot apărea ca urmare a unor lovituri directe, a scăpării copilului din brațe sau a unor gesturi de afecțiune cum ar fi legănatul, ținutul în brațe fără susținerea capului sau acel gest pe care mulți îl consideră o joacă, constând în aruncarea și prinderea copilului în brațe.

Tot în cadrul instructajului, părinților li se va face și o prezentare a o manevrei anti-sufocare Heimlich, la sugari, precum şi a măsurilor elementare pentru evitarea sufocării, aceasta fiind o altă problemă frecventă cu care părinții se pot confrunta. Proiectul legislativ mai prevede și o explicare a riscurilor privind transportul auto inadecvat al sugarilor şi a soluţiilor de prevenire prin utilizarea scaunului special, o prezentare a situaţiilor în care nou-născutul face febră şi a reacţiilor corecte, în funcţie de caz. Nu în ultimul rând, în mod obligatoriu, părinților le va fi făcută și o prezentare a schemei de vaccinare pentru primul an de viață, explicându-li se de ce este necesar ca aceasta să fie respectată.

Pentru o mai bună înțelegere a tuturor aspectelor prezentate, părinților li se va înmâna, la finalul ședinței de instruire, și un material video pe suport electronic, care va cuprinde în mod obligatoriu o ilustrare grafică a contextelor care favorizează apariţia sindromului copilului scuturat şi a riscurilor de accident în cazul transportului auto inadecvat. Totodată, acest material video va putea fi folosit și ca material didactic în cadrul ședințelor de instruire.

Proiectul depus la Camera Deputaților mai prevede că toate cheltuielile necesare implementării acestei măsuri și plății personalului care va efectua instructajul vor fi asigurate prin bugetul Ministerului Sănătăţii, care va fi suplimentat cu sumele necesare, în acest sens.

În expunerea de motive se prezintă un fragment din raportul pe 2017 al Institutului Național de Sănătate Publică, în care se arată că în România se înregistrează 7,6 decese la 1.000 de nou-născuţi, faţă de o medie europeană de 3,6 şi comparativ cu o rată de 3,7 în Franţa, 3,3 în Germania sau chiar de 1,7 în Finlanda şi 1,6 în Slovenia. „Dacă ne uităm la numărul de naşteri anuale înregistrate în România, vedem că anual mor în jur de 1.300 de nou-născuţi, unele dintre decese putând fi evitate prin însuşirea de către părinţi a unui minim set de cunoştinţe cu privire la principalele riscuri care pot afecta copiii după naştere şi în primii doi de ani de viaţă”, mai precizează inițiatorul proiectului legislativ.