Legea Voluntariatului, ignorată sau prost aplicată de majoritatea ONG-urilor din România

Așa reiese dintr-un sondaj realizat de ONedu România, o structură a tinerilor care promovează voluntariatul și militează pentru digitalizarea educației.

Comunitatea ONedu România a dat publicității un raport privind aplicabilitatea Legii Voluntariatului în România, întocmit pe baza unui sondaj realizat pe parcursul lunii trecute la care au participat 288 de organizații non-guvernamentale (ONG) din țară. Sondajul a fost realizat pe baza unui chestionar cu 10 întrebări, completat sub anonimat de reprezentanții celor 288 de ONG-uri care activează în România sau care lucrează cu voluntari români pentru proiecte internaționale.

Inițiatorii acestui demers spun că rezultatele sondajului prezintă o imagine sumbră a voluntariatului din România, care „deși are o plasă de protecție pentru eventualii voluntari, prin reglementările din Legea Voluntariatului, suferă din lipsă de informații sau din lipsă de control față de aplicarea acestei legi de către autoritățile competente”.

Totodată, aceștia semnalează nereguli cu privire la incapacitatea minorilor de a fi voluntari în mod legal, deși au capacitatea de a activa. „De asemenea, tindem să credem că documentele încheiate diferă de la organizație la organizație, întrucât nu există un model unic de contract sau acord parental, astfel că Legea Voluntariatului a fost aplicată de către fiecare organizație așa cum a fost înțeleasă”, mai transmit reprezentanții ONedu România.

Din cele 288 de ONG-uri care au completat chestionarul doar 88,5% au încheiat contracte cu voluntarii, iar în multe cazuri documentele au fost incomplete sau nu au respectat prevederile legale referitoare la voluntariat. O altă prevedere ignorată se referă la vârsta minimă de 15 ani pe care trebuie să o aibă voluntarii pentru a putea încheia astfel de contracte. Conform sondajului, doar 67% dintre ONG-uri știau de această prevedere și au respectat-o, în timp ce 20% nu cunoșteau acest lucru, iar 12,5% au încheiat contracte și cu voluntari sub 15 ani.

De asemenea, jumătate din organizațiile care au răspuns sondajului nu monitorizează în niciun fel activitatea voluntarilor, când ar trebui sa fie ținută o evidență a numărului de ore de voluntariat pe săptămână sau lună și a tipului de activitate. Nici în cazul documentelor anexe care au ca scop protejarea voluntarului lucrurile nu stau mai bine. Fișa de protecție în muncă și Acordul foto-video sunt printre cele mai „nepopulare” în rândul anexelor când vine vorba de cât de des se regăsesc în arhiva celor 288 de ONG-uri.

În concluziile formulate de autorii sondajului se arată că „ONG-urile care lucrează cu voluntari suferă datorită tratării voluntariatului ca parte a legislației muncii, prin sufocarea acestora cu documente pentru înregistrarea și monitorizarea voluntarilor, fără a se oferi o formă de conștientizare privind protecția împotriva potențialelor exploatări din partea unor organizații sau de acțiuni negative întreprinse de anumiți voluntari. În cazul organizațiilor care activează cu voluntari minori se presupune automat că este imposibil ca o persoana mai mică de 15 ani să participe în societatea civilă ca parte a demersurilor pentru educație, cultură, mediu și chiar integrare socială. Statul nu îi recunoaște, iar ei sfârșesc în a activa folosind artificii juridice sau voluntariat la negru, în funcție de posibilități, fără a se asigura o protecție adecvată acestei categorii cu risc de exploatare. Monitorizarea voluntarilor este ambiguă și se face după mai multe proceduri și standarde, unele având efect și altele permițând organizației-gazdă sau a voluntarului să exploateze monitorizarea în beneficiul său și implicit în detrimentul organizației, care poate să nu aibă pârghii sa ia masuri. Este evident că voluntariatul a ajuns să fie tratat ca parte integrantă a pieței muncii, cel puțin din punct de vedere al legislației, pentru ca este îngropat în hârtii și documente ce câteodată taie elanul populației tinere care este preponderent prezentă în zona de voluntariat. Și tocmai pentru că o mare parte din voluntarii români sunt tineri, aceștia ar trebui să vadă activitatea de voluntariat ca pe o oportunitate de dezvoltare multilaterală, care să-i ajute să crească și să evolueze ajutând benevol. Totuși aceste hârtii protejează voluntarul de nedreptăți sau de voluntariatul la negru ce nu aduce beneficii semnificative pe termen lung pentru voluntar”.