Mai puțin de 10% dintre spitale sau secțiile lor exterioare, în mediul rural

În județul Buzău sunt cinci spitale publice și trei private, din care patru în mediul urban și patru în mediul rural, care dispun de nouă secții exterioare, din care doar trei în mediul rural. 

 

Este de notorietate faptul că una din marile probleme ale sistemului sanitar din România este legată de asigurarea serviciilor medicale în mediul rural. Lipsa medicilor, coroborată cu interesul scăzut al profesioniștilor de a lucra la sate, nu fac altceva decât ca o proporție semnificativă din locuitorii mediului rural să fie privați de servicii medicale de bază.

Această realitate este confirmată și de un raport referitor la activitatea unităților sanitare în 2018, realizat de Institutul Național de Statistică (INS), din care reiese că mai puțin de 10% din spitalele din România și unitățile asimilate funcționează în mediul rural.

Raportul consemnează o dezvoltare a rețelei unităților sanitare pe parcursul anului trecut, însă cu preponderență în mediul urban, unde funcționau, la finele anului precedent, 91,3% din spitale și unitățile asimilate acestora.

De asemenea, mediul urban „acaparează” și marea majoritate a ambulatoriilor integrate spitalelor și a celor de specialitate, 93,2% dintre acestea funcționând la oraș. Statisticile sunt la fel de descurajante și în ceea ce privește numărul dispensarelor medicale, din care 97,8% funcționează în mediul urban, deși acest termen este asociat de mulți cu mediul rural. Nici în ceea ce privește preluarea și transportul pacienților în caz de urgență, locuitori din mediul rural nu sunt foarte avantajați, 97,4% din unitățile serviciilor de Ambulanță, celor de transport pacienți și unităților SMURD, fiind repartizate în mediul urban.

 

Raportul INS mai relevă că, tot la finele anului precedent, 98,2% din totalul policlinicilor funcționau în mediul urban, ca și 98,2% din numărul centrelor medicale de specialitate.

În ceea ce privește centrele de transfuzie sanguină, cele de sănătate mintală și sanatoriile TBC, nu se poate pune problema de așa ceva în mediul rural, aproape toate unitățile de acest gen din România funcționând în mediul urban.

Nici în ceea ce privește distribuția cabinetelor medicale, situația nu este una satisfăcătoare pentru mediul rural, întrucât majoritatea acestora funcționează tot la oraș. Mai exact, 85,5% din cabinetele stomatologice independente, 86,8% din cabinetele independente de medicină generală, 96,2% din cabinetele medicale independente de specialitate, 94,9% din alte tipuri de cabinete medicale, precum cabinete de medicina muncii, cabinete de întreprindere, cabinete de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, 99,1% din cabinetele medicale şcolare, 99,6% din cabinetele stomatologice şcolare, precum şi toate cabinetele medicale şi stomatologice studenţeşti.

Ceva mai echilibrată este situația în ceea ce privește distribuția cabinetelor medicilor de familie, 59,7% dintre acestea funcționând în mediul urban, iar restul în rural.

 

De asemenea, 66,9% dintre farmacii sunt deschise în mediul urban, la fel ca și 95,8% dintre laboratoarele de tehnică dentară, 95,9% dintre laboratoarele medicale şi 7 din cele 8 sanatorii balneare.

În ceea ce privește sistemul de îngrijire socială, acesta a oferit, în anul 2018, servicii de îngrijire medicală în 215 unităţi rezidenţiale pentru persoane vârstnice, 60,9% dintre unităţi fiind în mediul urban, 536 de centre rezidenţiale destinate persoanelor cu dizabilităţi, dintre care 68,8% în mediul urban şi în 106 centre de zi, de asemenea, destinate persoanelor cu dizabilităţi, 104 dintre acestea fiind repartizate în urban.

Datele statistice mai indică faptul că în cursul anului trecut a crescut cu 707 numărul de paturi din spitale și cu 122, numărul de paturi din unitățile medico-sociale.

În schimb, numărul paturilor din centrele de sănătate s-a diminuat cu 6 paturi, iar numărul celor din sanatoriile TBC s-a diminuat cu 8 paturi, în timp ce numărul paturilor din sanatoriile balneare, din cele de nevroze şi din preventorii a rămas neschimbat.

 

În județul Buzău, situația este relativ echilibrată ca număr de spitale, deși la numărul de paturi și de specialiști care oferă servicii medicale se înregistrează o discrepanță la fel de mare care în restul țării.

Potrivit datelor oficiale, în județ funcționează cinci spitale publice și trei private, din care patru în mediul urban, respectiv Buzău (Spitalul Județean Buzău și Spitalul „Sf. Sava), Râmnicu Sărat (Spitalul Municipal), și Nehoiu (Spitalul Orășenesc) și patru în rural (Spitalul de Psihiatrie Săpoca), Spitalul Smeeni, Ecomed (Vintilă Vodă) și Medinvest (Mărăcineni).

Spitalul Județean de Urgență Buzău are șase decții exterioare, din care cinci în municipiu (Maternitate, Infecțioase, Pneumoftiziologie, DV și Oncologie) și una în medicul rural (Centrul Medical Pârscov). În total, cea mai mare unitate sanitară din județ are 910 paturi pentru spitalizare continuă (numai în municipiu) și 45 de paturi pentru spitalizare de zi, din care 20 în rural. Peste 130 de medici specialiști și rezidenți asigură serviciile serviciile medicale pacienților (adulți și copii) care ajung aici.

Tot în municipiul Buzău funționează spitalul privat „Sf. Sava”, care oferă servicii medicale pacienților cu afecțiuni cronice și celor care necesită îngrijiri paliative, având la dipoziția acestora 40 de paturi de la Buzău și de 30 de paturi la Secția Exterioară Pătârlagele, precum și servicii medicale în ambulatoriul integrat din Buzău.

Spitalul Municipal Rm. Sărat dispune de 405 paturi, iar 66 medici, din care 23 rezidenţi se îngrijesc de sănătatea pacienților care se adresează acestei unități medicale (adulți și copii), atât în regim de spitalizare continuă cât și în ambulatoriul de specialitate integrat.

Spitalul Orășenesc Nehoiu funcționează în orașul cu același nume, are 130 de paturi, dar din cauza crizei de medici asigură linii de gardă doar pentru specialitățile Chirugie și Medicală. 

 

În ceea ce privește unitățile medicale din mediul rural, ponderea este deținută de Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca (spital regional), care dispune de 830 paturi din care 305 paturi pentru bolnavi cronici și 16 pentru aspitalizare de zi. Are în componență și două secții exterioare, tot în rural, la Nifon și Ojasca, precum și un Centru de Sănătate Mintală în municipiul Buzău. Spitalul asigură linii de gardă în toate secțiile și pe toate specialitățile.

Tot în mediul rural funcționează Spitalul de Boli Cronice Smeeni, care dispune de 40 de paturi cu spitalizare continuă, dar și servicii medicale în regim de ambulatoriu și de spitalizare de zi, precum. Unitatea medicală asigură o linie de gardă pentru urgențe minore, cu medicii spitalului și cu sprijinul medicilor de familie din zonă.

Spitalul privat „Ecomed” Vintilă-Vodă se află tot în rural, dispune de 20 de paturi pentru boli cronice, 17 paturi pentru îngrijiri paliative și un cabinet de consultații medicale în ambulatoriu oferite de doi medici specializați în medicină internă și îngrijiri paliative.

În fine, Spitalul privat „Medinvest”, funcționează la Mărăcineni,  și dispune de 57 de paturi pentru spitalizare continuă, pentru boli cronice și îngrijiri paliative, iar activitatea spitalului este asigurată de aproape 30 de medici și personal medical mediu, coordonați de dr. Paul Costache.