Medic și pacient, prin ochii lui Freud

Sigmund Freud, probabil cel mai controversat psihiatru al secolului trecut, este considerat însă unul dintre cei mai prifunzi observatori ai comportamentului uman, iar teoriile sale stau la baza teoriilor actuale în domeniu.Iată câteva dintre observațiile sale despre relația medic-pacient: 

*„Medicul constată că investigaţia sa se loveşte de rezistenţa opusă de bolnav, rezistenţă care trebuie atribuită caracterului bolnavului. Astfel, caracterul trece pe primul plan al interesului terapeutului.”

*„Medicii sunt deprinşi să atribuie funcţiilor organismului şi tulburărilor acestuia cauze anatomice, să le explice din punctul de vedere al chimiei şi al fizicii, să le conceapă din punct de vedere biologic, pe când interesul lor nu a fost niciodată orientat spre viaţa psihică prin care, cu toate acestea, culminează funcţionarea admirabilului şi complicatului nostru organism.”

*„În procesele sexuale avem „fundamentul organic” indispensabil, în lipsa căruia medicul nu se poate simţi decât stingher în viaţa psihicului.”

*„Tratamentul psihanalitic nu comportă decât un schimb de cuvinte între pacient şi medic. Pacientul vorbeşte, povesteşte evenimente din viaţa sa anterioară şi impresii din prezent, se plânge, îşi confesează dorinţele şi pornirile sale afective. Medicul îl ascultă, se străduieşte să dirijeze cursul ideilor pacientului, îl îndeamnă să-şi amintească, îi orientează atenţia în anumite direcţii, îi dă explicaţii şi observă reacţiile de comprehensiune sau de respingere pe care le provoacă în acest fel la bolnav.”

*„În psihoterapia analitică, pasiunea redeşteptată, fie ea dragoste sau ură, se îndreaptă de fiecare dată spre persoana medicului.”

*„Când constrângerea la care sunt supuşi de ideile lor delirante este slăbită prin dezvăluirea de către medic a refulatului care se ascunde în spatele lor, bolnavii sunt complet vindecaţi. Odată ce au înţeles, dezleagă ei singuri ultimele şi cele mai importante enigme ale stării lor ciudate: totul se produce sub forma unor iluminări bruşte.”

*„Medicul este un străin şi după vindecare, el trebuie să redevină un străin; adesea el nu ştie să spună fostului bolnav ce să facă în viaţă cu aptitudinea redobândită a iubirii.”