Medicii legisti spun ca exista inca sincope in colaborarea cu organele judiciare
Desi in ultima vreme s-a inregistrat o imbunatatire a colaborarii cu institutiile beneficiare, mai exista cazuri in care legistii nu primesc toate datele si documentele necesare in cazul expertizelor psihiatrice.
Conform unui raport dat recent publicitatii de catre Reteaua Nationala de Medicina Legala, numarul expertizelor medicale psihiatrice a crescut in 2013 cu aproape 2.000, anul trecut fiind efectuate nu mai putin de 15.423 de expertize medico-legale psihiatrice. Cele mai multe dintre acestea au fost efectuate in cauze penale, acestea detinand o pondere de 60 la suta din total, restul fiind efectuate de medicii legisti in cauze civile.
In cifre, numarul expertizelor psihiatrice efectuate in cauzele penale a fost de 9.215, nu mai putin de 5.008 dintre pacientii expertizati fiind minori care au comis fapte penale, iar 4.207 fiind adulti.
Avand in vedere aceasta crestere a numarului de expertize medico-legale psihiatrice, la acest capitol legistii au semnalat si cele mai multe sincope in colaborarea cu institutiile judiciare beneficiare ale acestor servicii, institutii care, conform procedurilor legale, solicita serviciilor de medicina legala efectuarea respectivelor expertize, in vederea stabilirii discernamantului unor persoane care au comis fapte penale, in cazul minorilor aceasta expertiza fiind obligatorie.
In raportul Retelei Nationale de Medicina Legala se mai precizeaza in acest sens ca in toate cazurile cand se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, trebuie pus la dispozitia comisiei un istoric cat mai detaliat din care sa rezulte fapta, mobilul, modul de savarsire al acesteia, comportamentul ante si post-faptic, antecedentele penale si medicale, intrucat „aceste informatii sunt extrem de importante, iar in lipsa acestora efectuarea expertizei este mult ingreunata, putand constitui o importanta sursa de eroare in concluziile finale”, dupa cum spun legistii. In cazul in care comisia de expertiza este obligata sa solicite dosarul cauzei, atunci, in finalizarea expertizei survin intarzieri mari. Principala sincopa in ceea ce priveste colaborarea pe aceasta linie, cu organele judiciare, consta in faptul ca de multe ori, acestea nu pun la dispozitia comisiei actele medicale si medico-legale anterioare, iar legistii se vad pusi in situatia de a face propriile investigatii in acest sens, lovindu-se uneori de reticenta altor institutii si tergiversand inutil stabilirea unui verdict.
Legistii sustin ca respectivele documente sunt extrem de importante si, de aceea, comisia de expertiza este obligata sa solicite copii dupa acestea de la diferite institutii sanitare. Aceasta corespondenta poate dura saptamani si chiar luni, intarziind considerabil realizarea expertizei solicitate. Mai mult decat atat, multe unitati sanitare refuza eliberarea documentelor solicitate, motivand ca nu au nici o obligatie fata de institutiile medico-legale, iar expertiza este astfel ingreunata din cauza acestor aspecte birocratice. In raport se mai arata ca organul judiciar, care este cel mai in masura sa cunoasca toate internarile anterioare, precum si toate expertizele efectuate persoanei in cauza, trebuie sa le puna integral si de la bun inceput la dispozitia comisiei de expertiza. Problema nu este una recenta iar legistii spun ca au mai facut numeroase demersuri in acest sens, in urma carora colaborarea cu organele judiciare s-a imbunatatit mult in ultimii ani. „Se constata, totusi, o imbunatatire a colaborarii cu institutiile beneficiare, mai ales datorita demersurilor facute de noi, prin care am incunostiintat cu orice ocazie instantele si parchetele despre metodologia de efectuare a expertizelor medico-legale psihiatrice”, se mai precizeaza in raportul Retelei Nationale de Medicina Legala.
