Ministerul Sănătății vrea să crească accesul și gradul de siguranță al apei potabile
În contextul în care unul din trei români consuma apă din surse „neverificate din punct de vedere al calității”, Ministerul Sănătății propune o serie de măsuri prin care să se respecte o Directivă UE privind calitatea apei destinate consumului uman, cu termen-limită 12 ianuarie 2023.
Anual, aproximativ un milion de oameni mor în lume din cauza lipsei apei sau a utilizării apei infestate, iar 844 de milioane de persoane nu au acces la apă potabilă, deşi 70% din suprafaţa Planetei Albastre este acoperită de apă.
Romania deţine 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, fiind unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă, dar paradoxal, are cel mai redus procent de populație conectată la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă din UE.
În contextul în care aproape 30% din populația țării noastre folosește apă din surse individuale, precum fântâni sau puțuri forate, despre care Ministerul Sănătății (MS) spune că este „apă neverificată din punct de vedere al calității”, printr-un proiect de OUG lansat în dezbatere publică, ministerul propune mai multe măsuri prin care se urmărește, pe de o parte, creșterea accesului la sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, iar pe de alta, creșterea gradului de siguranță al apei de la robinet. Proiectul transpune, de fapt, Directiva Europeană din 2020, privind calitatea apei destinate consumului uman, care are ca termen-limită 12 ianuarie 2023.
Este nevoie de modificarea parametrilor de calitate
„Legea apei potabile” reglementează calitatea apei potabile destinate consumului uman, având ca scop principal protecția sănătății comunitare împotriva surselor de apă contaminată, prin asigurarea unor standarde de curățenie și sanogenitate a apei. Altfel spus, lege reglementează obligația statului român de a verifica periodic calitatea apei la care are acces fiecare cetățean care s-a conectat la o rețea publică autorizată de alimentare cu apă.
Lipsa de acces la apă verificată din punct de vedere al calității se datorează fie lipsei sistemelor de alimentare cu apă potabilă în unele localități din mediul rural, fie neconectării populației la sistemele de alimentare existente, în cele mai multe cazuri din lipsa mijloacelor materiale, arată Ministerul Sănătății. Nici apa de la robinet nu mai este însă corespunzătoare din punct de vedere al calității, susține MS. „În contextul în care, pe de o parte se folosesc tot mai multe substanțe în industrie și în viața de zi cu zi, care, în final ajung să contamineze într-o măsură mai mare sau mai mică resursele de apă, iar pe de altă parte se studiază din ce în ce mai mult prezența și impactul acestora asupra sănătății umane, în prezent nu mai putem afirma că apa potabilă este corespunzătoare din punct de vedere al calității pentru consumul uman dacă ne limităm la parametrii de calitate stabiliți în anul 1998”, spun reprezentanții MS în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Evaluări pentru plumb și Legionella
Riscul de contaminare a apei potabile cu Legionella pneumophila (bacterie care poate provoca o infecție gravă, cunoscută și ca boala legionarului – infectarea se poate face pe cale respiratorie sau prin inhalarea bacteriei din apă ori prin aerul condiţionat) și cu plumb este considerat important la nivelul întregii Uniuni Europene.
Prin urmare, toate spațiile prioritare – spații publice și private cu mulți utilizatori (unități sanitare, cămine pentru bătrâni, unități de învățământ, tabere, penitenciare, hoteluri și pensiuni, aeroporturi, restaurante, centre sportive și comerciale, ștranduri, piscine, centre wellness, spații expoziționale, festivaluri și campinguri) trebuie să fie „evaluate din perspectiva acestui risc cu o frecvență de minim odată la 6 ani, iar proprietarii spațiilor private vor fi informați și încurajați să realizeze aceste evaluări”, se menționează în documentul aflat în dezbatere publică.
În acest sens, Ministerul Sănătății va elabora și aproba, prin ordin de ministru, un ghid pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemul de distribuție interioară a apei potabile, iar direcțiile de sănătate publică vor stabili măsuri de control și de gestionare eficace și proporționale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, în scopul combaterii eventualelor focare de legionelloză.
Țevile de plumb, o necunoscută
Printre cerințele de siguranță privind sistemul de distribuție interioară, se numără și identificarea și înlocuirea componentelor de plumb din instalații, precum și evaluarea și gestionarea riscurilor generate de plumb. O bună parte a țevilor de plumb folosite în trecut în clădiri au fost deja înlocuite de-a lungul anilor, dar existența și numărul celor care trebuie eliminate din sistemul de distribuție a apei reprezintă o necunoscută pentru statul român.
Prin urmare, susțin inițiatorii proiectului, trebuie realizată mai întâi o analiză generală cu privire la riscul reprezentat de plumb. „Referitor la cerința de înlocuire a componentelor de plumb din clădiri, actualmente nu există date la nivel național cu privire la existența țevilor de plumb în clădiri sau gradul de înlocuire a acestora. Pot fi excluse din analiză doar clădirile construite după anul 1990”, se precizează în nota de fundamentare.
Valoarea maxiă admisă de plumb trebuie să scadă până la 5 μg/l
Se vor realiza mai întâi eșantionări statistice pentru a se estima numărul de clădiri pentru care va fi realizată o expertiză tehnică, după care vor fi culese datele furnizate de asociațiile de proprietari și administratorii clădirilor publice. „Proprietarii clădirilor private și administratorii clădirilor publice au obligația să identifice existența componentelor din plumb utilizate la sistemele de apă potabilă aferente clădirii și să transmită informațiile către autoritatea administrației publice locale, care centralizează situațiile pentru fiecare unitate administrativ teritorială și le comunică Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației”. Abia apoi, Ministerului Dezvoltării va centraliza datele și va elabora propuneri de înlocuire a componentelor de plumb în sistemele de distribuție interioară a apei potabile.
Valoarea maximă admisă pentru plumb, așa cum a fost stabilită în proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului, este de 10 μg/l, dar „măsurile întreprinse trebuie să conducă la atingerea valorii de 5 μg/l până la 1 ianuarie 2036”.
Inițiatorii proiectului estimează că doar realizarea bazei de date cu țevile de plumb din clădiri va dura până în anul 2027.
Instalatorii, la perfecționare
Pentru reducerea riscurilor legate de distribuția apei potabile, proiectul de ordonanță include și o măsură prin care profesioniștii care lucrează cu aceste sisteme de distribuție interioară și responsabilii cu instalarea produselor pentru construcții și a materialelor care vin în contact cu apa potabilă (instalatorii) trebuie să participe la programe de specializare sau perfecționare, după revizuirea cursurilor de formare pentru această profesie.
„Standardele ocupaționale pe baza cărora au fost organizate aceste cursuri (de instalatori – n.r.) trebuie revizuite deoarece nu conțin competențe referitoare la utilizarea materialelor care vin în contact cu apa potabilă. După revizuire, toți profesioniștii care vor lucra cu sisteme de distribuție interioară trebuie să se specializeze sau să se perfecționeze în vederea dobândirii competențelor referitoare la utilizarea materialelor care vin în contact cu apa potabilă, precum și riscurile acestora”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG.
Din evidențele Ministerului Muncii și Solidarității Sociale reiese faptul că doar din anul 2021 până în prezent au absolvit cursurile de instalatori aproximativ 3.500 persoane, mai spun inițiatorii proiectului.
Criterii pentru materialele care intră în contact cu apa
Pentru asigurarea apei sanogene pentru consumul uman, materialele folosite în instalațiile noi sau cele utilizate în lucrări de reparații sau de reconstrucție la instalațiile existente de captare, tratare, înmagazinare sau distribuție a apei destinată consumului uman, care intră în contact cu apa potabilă, trebuie să:
a) nu compromită în mod direct sau indirect protecția sănătății umane;
b) nu afectează culoarea, mirosul sau gustul apei;
c) nu favorizează creșterea microbiană;
d) nu eliberează contaminanți în apă la niveluri mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost creat materialul respectiv.
Pe lista pesticidelor monitorizate se regăsesc insecticide, erbicide, fungicide, nematocide, acaricide, algicide și rodenticide organice; produse organice de combatere a mucegaiului; regulatori de creștere, iar suma tuturor pesticidelor detectate și cuantificate în cadrul monitorizării nu trebuie să depășească 0,5 μg/l.
Apa de la robinet, gratis sau la preț redus în restaurante
Proiectul de ordonanță prevede, de asemenea, măsuri pentru încurajarea și creșterea consumului de apă de la robinet. Astfel, pentru promovarea utilizării apei potabile furnizată la robinet, autoritățile administrației publice locale, în colaborare cu furnizorii de apă, vor implementa mai multe măsuri, printre care:
– creșterea gradului de conștientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă;
– lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizată prin rețeaua de distribuție, prin furnizorii de apă în colaborare cu DSP și cu unitățile administrativ-teritoriale;
– încurajarea furnizării apei potabile în administrații și clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la rețeaua publică de aprovizionare cu apă;
De asemenea, restaurantele, cantinele și serviciile de catering vor fi încurajate să furnizeze clienților, gratuit sau la un preț redus, apă potabilă de la robinet.
Evitarea „asumării responsabilităților”
Inițiatorii OUG mai spun că în procesul de transpunere al Directivei 2184/2020, pentru stabilirea responsabilităților pentru aspectele nou introduse, care exced domeniul de competență al Ministerului Sănătății, a fost creat un grup de lucru interministerial, coordonat de MS, din care au făcut parte și Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării, Autoritatea de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice și Ministerul Muncii.
„În întâlnirile grupului de lucru s-a constatat o evitare a asumării responsabilităților cu privire la îmbunătățirea accesului la apă potabilă (art. 16 al Directivei) și la asigurarea de măsuri de identificare și înlocuire a componentelor de plumb din sistemele de distribuție a apei din interiorul clădirilor”, se arată în nota de fundamentare.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, 28% din populația României nu utilizează apă provenită dintr-un sistem centralizat de aprovizionare cu apă.
