Ministerul Sănătății vrea să elimine rujeola și rubeola intensificând vaccinarea cu ROR

Prin folosirea vaccinului combinat rujeolă-oreion-rujeolă (ROR) și prin campanii de informare de înaltă calitate a personalului medical și a publicului larg se speră că va crește rata de vaccinare, astfel încât în 10 ani să fie eradicate rujeola și rubeola. 

 

Ministerul Sănătății a elaborat un plan de acțiune „pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital”, care urmează să fie aprobat printr-un Ordin de ministru. Actul normativ ține cont de ultimele recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) – care a recomandat ca fiecare țară să-și adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei și rubeolei în funcție de specificul epidemiologic existent -, dar și de definiția de caz aprobată de Uniunea Europeană, supravegherea rujeolei și a rubeolei în România făcându-se conform „Metodologiei de supraveghere a rujeolei și rubeolei” a UE.

Proiectul de ordin cuprinde, de asemenea, o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), prin care se dorește ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), în scopul atingerii acoperirii vaccinale optime de peste 95%, astfel încât toți beneficiarii să primească vaccinul în condiții de siguranță și eficacitate maximă.

 

În România, acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima, cât și la a doua doză, au scăzut continuu începând din 2009, ajungând sub nivelul de 95%, care asigură controlul bolii. „Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 – 2020”, se arată în planul de acțiune.

O primă epidemie de rujeolă a început în august 2010 și a evoluat până în 2013, fiind confirmate 13.586 de cazuri de infecție și 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidență de 760,9 la 100.000 de locuitori), urmată de grupa de vârstă 1-4 ani (333,2 la 100.000 locuitori) și de cea de 5-9 ani (115 la 100.000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați,  în peste 70% din cazuri.

Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani fără antecedente vaccinale antirujeolice), prin care au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii. „Programele de imunizare, care livrează vaccinuri de calitate și într-o manieră sigură, cu rate de acoperire vaccinală ≥95% la vârstele potrivite și înaltă calitate a supravegherii bolii și a capacității de monitorizare a programelor de imunizare, vor conduce la o creștere a raportului cost-eficacitate în utilizarea vaccinurilor”, se menționează în referatul de aprobare a Ordinului.

 

În perioada septembrie 2011 – decembrie 2012, epidemia de rujeolă a evoluat în România concomitent cu o epidemie de rubeolă, ducând la 24.627 de cazuri și, din fericire, niciun deces.

O a doua epidemie de rujeolă a evoluat în perioada 2016-2019, când au fost raportate peste 20.000 de cazuri și 64 de decese. Cei mai afectați au fost copiii sub 1 an, (incidență de peste 900/100.000), neeligibili la vaccinarea cu ROR), la această grupă de vârsta înregistrându-se și cea mai mare pondere a deceselor (51,1%). Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).

Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, s-a implicat personal în recuperarea copiilor nevaccinați din zonele defavorizate, care deveniseră focare de răspândire a bolii din cauza ratei vaccinării scăzută, astfel că la finalul anului 2018, România a reușit să scape de povara de a fi țara europeană cu cele mai multe cazuri și decese din cauza rujeolei din Europa.

„Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este esențială pentru Agenda de Imunizare 2030, prin stimularea progresului către accesul universal la servicii de sănătate. De asemenea, stimulează punerea în aplicare a vaccinării pe parcursul vieții, prin consolidarea platformelor în al doilea an de viață pentru administrarea celei de a doua doze de vaccin care conține rujeolă și a platformelor pentru vaccinarea de recuperare”, se arată în referatul de aprobare a proiectului de Ordin emis de MS.

 

Planul Strategic pentru Rujeolă și Rubeolă al Organizației Mondiale a Sănătății are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii.

Întrucât infecția rubeolică congenitală poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau la nașterea unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC, Ministerul Sănătății și-a propus creșterea ratei de imunizare revizuind strategiile cheie ale OMS și luând în considerare ținta de eliminare a rujeolei și rubeolei la nivel european. Astfel, pentru eliminarea rujeolei și rubeolei endemice se urmărește atingerea și susținerea unei acoperiri vaccinale înalte, de cel puțin 95%, cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic, prin servicii de imunizare de rutină de înaltă calitate.

Oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare a populațiilor susceptibile la rujeolă și a oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor de vârstă fertilă ar putea contribui la atingerea ratei de vaccinare propuse.

 

O altă strategie propusă de OMS este întărirea sistemelor de supraveghere a rujeolei și rubeolei în fiecare țară, prin investigarea riguroasă a fiecărui caz și confirmarea în laborator a cazurilor suspecte. Experții OMS recomandă, totodată, asigurarea de informații valide și de înaltă calitate, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică, atât personalului sanitar cât și publicului larg.

OMS recomandă ca fiecare țară membră să-și adapteze sistemele de supraveghere a rujeolei și rubeolei în funcție de specificul epidemiologic existent. „Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare, la nivel mondial, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor globale de imunizare și, în sens mai larg, este parte din Agenda Globală de Securitate a Sănătății, care este un efort internațional care operează în domeniu prevenirea și controlul infecțiilor” – https://upwikiro.top/wiki/Global_Health_Security_Agenda.

În România, supravegherea rujeolei și a rubeolei se face conform „Metodologiei de supraveghere a rujeolei și rubeolei”, utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene. „Vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei este parte integrantă a programelor de vaccinare atât la nivel mondial, cât și la nivel național, contribuind la progresul în atingerea obiectivelor de imunizare”, mai precizează specialiștii INSP.