Obezitatea afectează tot mai mulți copii și la vârste tot mai mici
Asociația KinetoBebe atrage atenția că din cauza obezității, copiii și adolescenții sunt expuși unor probleme de sănătate majore, iar sănătatea lor fizică, psihică și emoțională are de suferit.
Ana Raluca Chisu
Numărul copiilor și adolescenților obezi (cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani) a crescut, în întreaga lume, de zece ori în ultimele patru decenii, potrivit unui nou studiu condus de Colegiul Imperial din Londra și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Cercetătorii subliniază inclusiv faptul că în prezent, noile cazuri apar cu o frecvență mai mare și la vârste mai mici, iar obezitatea în copilărie și adolescența timpurie poate fi legată de sănătatea mintală precară și este adesea precursor al bolilor cronice la vârsta adultă, inclusiv diabetul și bolile cardiovasculare, arată un alt studiu recent. „Alimentația și stilul de viață reprezintă un ecosistem, iar mecanismele psihologice guvernează relația copiilor cu mâncarea. Obezitatea infantilă este o problemă care nu trebuie ignorată”, spune Ana Raluca Chișu, fondator al Asociației KinetoBebe.
Tot mai multe studii arată că și în România, din ce în ce mai mulți copii și adolescenții sunt expuși unor probleme de sănătate majore mai devreme, iar sănătatea lor emoțională are de suferit. „Copiilor care au un surplus de greutate nu le este ușor. Sunt tachinați la școală, sunt lăsați pe banca de rezervă la ora de sport, sunt apostrofați în grupurile de prieteni și, odată cu venirea adolescenței, încep să își piardă din grupul de prieteni. Cel mai trist este faptul că ei sunt foarte predispuși și uneori chiar suferă de boli pe care, de altfel, doar adulții le au”, explică Ana Raluca Chișu.
Statisticile arată că, în România, prevalența supraponderalității, inclusiv obezitatea, crește odată cu vârsta copilului, fiind de 27,3% la copiii de 7-8 ani, de 31,4% la cei de 8-9 ani și de 34,6% la cei de 9-10 ani (European Childhood Obesity Surveillance Initiative – România, 2020). În plus, deși 34,6% din populația României este afectată de supraponderalitate, doar 1 din 4 români recunoaște și conștientizează riscurile asociate (OMS, 2022), doar 8% mănâncă sănătos și numai 11% fac sport (INS, 2021). Reducerea sau chiar eliminarea programelor de educație fizică în unele școli este ferm criticat de medicii diabetologi și de alți specialiști care atrag atenția că dupraponderabilitatea și diabetul favorizează o serie de complicații care pot deveni extrem de periculoase.
În încercarea de a îndruma atât părinții, cât și copiii, în a face alegeri sănătoase în ceea ce privește alimentația și stilul de viață al familiei, Asociația KinetoBebe a lansat ghidul „Cum să creștem copii sănătoși”, care poate fi descărcat gratuit. Ghidul a fost elaborat de o echipă multidisciplinară de specialiști, care acoperă o varietate de domenii medicale și sociale, tocmai pentru a-i ajuta pe părinți să înțeleagă modul în care copiii devin supraponderali este un pas important către ruperea acestui ciclu.
Majoritatea cazurilor de obezitate infantilă sunt cauzate de mâncatul prea mult și de exercițiile fizice prea puține.
„Copiii au nevoie de suficientă hrană pentru a susține o creștere și o dezvoltare sănătoasă, dar atunci când iau mult mai multe calorii decât ard pe parcursul zilei, asta poate duce la creșterea în greutate”, a adăugat Ana Raluca Chișu.
Copiii supraponderali și obezi pot dezvolta: astm, diabet de tip 2, colesterol ridicat, boli de inimă, tensiune arterială crescută, pietre biliare, boli ale ficatului gras sau boli de rinichi, artrită, probleme hormonale, precum menstruația neregulată, arsuri la stomac, reflux și alte probleme digestive, tulburări de somn, precum apneea în somn, dar obezitatea poate avea și consecințe psihologice: anxietate, depresie, stimă de sine scăzută, imagine corporală negativă, probleme de integrare în grupuri sociale, bullying, izolare socială, probleme de comportament și de învățare.
Între cauzele care duc la probleme de greutate la copii, specialiștii atrag atenție în primul rând asupra mâncatului frecvent în oraș de către familiile ocupate, în detrimentul mâncatului acasă. Accesul facil la fast food ieftin și bogat în calorii și la junk food; porțiile mai mari de mâncare, atât în restaurante, cât și acasă; cantitățile uriașe de zahăr ascunse în băuturile îndulcite și într-o serie de alimente sau timpul prea scurt petrecut de copii la joacă, afară, care contrastează cu perioadele lungi petrecute în fața ecranelor sunt tot atâția factori de risc pentru obezitate.
Lipsa oportunităților ample de activitate fizică – ghidurile recomandă copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani să facă cel puțin o oră de exerciții fizice moderate în fiecare zi, în timp ce copiii cu vârsta de 5 ani și mai mici ar trebui să fie activi fizic pe tot parcursul zilei. Lipsa prietenilor cu care copiii să se joace și să facă mișcare, problemele familiale, precum divorțul, abuzul sau violența, expunerea la marketing direcționat care promovează junk food și fast food, jocurile video și un stil de viață sedentar sunt, de asemenea, motive serioase la care trebuie să se gândească părinții în primul rând, dar și autoritățile din România.
