ORA DE VARA 2022: Medicii spun că pandemia și războiul din Ucraina accentuează disconfortul

26 martie 2022 | 0 comentarii |

România trece la ora oficială de vară în această noapte, astfel că ceasurile se dau cu o oră înainte, iar ziua de duminică va fi cea mai scurtă din anul 2022.

 

În noaptea de 26 spre 27 martie 2022, trecem la ora de vară. Ceasurile vor fi date cu o oră înainte, iar ora 03.00 devine ora 4.00, astfel că ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Diferența dintre ora oficială a României și Timpul Universal (GMT) va fi astfel de 3 ore, în loc de 2. La nivel european, se discută de câțiva ani despre renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an. Parlamentul European a recomandat renunțarea la renunțarea la ora de vară/ora de iarnă, iar aproape cinci milioane de oameni și-au exprimat dorința de a rămâne cu un singur orar. În 2018, Comisia Europeană a propus ca statele să decidă, până în toamna anului 2021, dacă rămân la ora de vară sau la ora standard, dar din cauza pandemiei nu s-a mai stabilit nimic, oficial. Așa că și anul acesta ne vom desfășura activitățile și viața după noua oră, până în noaptea de 30 spre 31 octombrie, când se revine la ora oficială de iarnă.

Studiile efectuate la nivel european au arătat că trecerea la ora de vară are efecte negative asupra oamenilor dar și a siguranței rutiere, pentru că, dormind mai puțin, oamenii pot fi mai somnoroși și mai irascibli, mai neatenți, mai puși pe ceartă, mai puțin adaptabili atunci când comunică sau trebuie să ia decizii.

 

Dr. Maria Crisache

Trecerea la ora de vară ne poate afecta sănătatea și starea de spirit atrag atenția medicii și psihologii. Organismul uman va resimți efectele acestei schimbări pentru una-două săptămâni, deși această afectare poate trece și neobservată în cazul tinerilor și al oamenilor sănătoși. Va fi însă mai greu de suportat de către persoanele vârstnice, de cele care au deja probleme cu somnul sau care suferă de anumite afecțiuni psihice, de anxietate ori depresie.

În mod obișnuit, mulți dintre noi ne adaptăm repede ceasul biologic la această trecere și reușim să o asimilam cu o senzație pozitivă. Gândul că natura înverzește, florile înfloresc, faptul că avem mai multe ore la dispoziție pentru a ne rezolva problemele la lumina zilei, dar mai ales gândul că vine vara, asociată cu mai mult soare, cu mai multă lumină și cu vacanța, crește doza de optimism… Am spus în mod obișnuit pentru că, în ultimii doi ani, pandemia a afectat vizibil psihicul uman, a accentuat stresul, iar oamenii au devenit mai anxioși, mai irascibili. Anul acesta se adaugă și stresul și îngrijorările cauzate de războiul din Ucraina, care crește procentul celor afectați. De aceea, adaptarea la noua oră este mai dificilă, este percepută ca un stres în plus, iar pentru persoanele care deja suferă de anxietate și depresie sau de alte afecțiuni psihice este și mai dificil. Experiența clinică și cercetările de specialitate indică o creștere a vulnerabilității și a disconfortului”, explică medicul psihiatru buzoian Maria Cristache.

 

Dr. Karmencita Pricop

Trecerea la ora de vară afectează ritmul biologic, mai ales în cazul vârstnicilor, spune medicul internist Karmencita Pricop, care ne recomandă ca în această perioadă să facem mai puțin efort, iar celor diagnosticați cu boli cronice, să respecte cu strictețe sfaturile specialistului și săși administreze medicamentele recomandate.

Organismul este influențat de foarte mulți factori. Cu cât este expus mai puțin unor modificări, cu atât funcționează mai bine. Este greu de spus care sunt efectele economice obtinuțe prin trecerea la ora de vară sunt semnificative, mai ales în condițiile în care apariția noilor tehnologii, care înlocuiesc cu succes lumina naturală, a devenit aproape inutilă schimbarea orei. Pentru organism însă, această modificare bruscă nu este benefică, iar odată cu înaintarea în vârstă, adaptarea devine și mai dificilă, chiar și pentru cei care nu sunt diagnosticați cu anunite boli. După trecerea la ora de vară, organismului îi trebuie un timp de adaptare la noul program și de intrare în ritm, cu o oră mai devreme. Cred că fiecare dintre noi resimțim un disconfort, dar persoanele care suferă de boli psihice, cardiace, respiratorii sau de alte boli mai grave se vor adapta mult mai greu și chiar ar putea necesita o grijă sporită pentru că, în cazul lor, consecințele pot fi serioase”, explică dr. Pricop. Medicul atrage atenția că scurtarea duratei somnului, ca și trezirea cu oră mai devreme, la care se adaugă stresul postpandemic și cel al războiului din Ucraina pot duce la variații ale tensiunii arteriale, la tulburări de ritm cardiac, la insomnie, somnolență, astenie, apatie, agitație, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare și de memorie, cefalee, vertij etc.

 

Ideea orei de vară a fost lansată în 1874, de Benjamin Franklin, care a scris un eseul „An Economical Projectîn care a emis câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Primii care au introdus ora de vară au fost însă germanii, începând cu anul 1916. Au urmat Marea Britanie, Belgia, Denemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania, apoi Statele Unite și s-a ajuns ca astăzi, 70 de țări să folosească ora de vară.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcționat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 și prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit în România, dar în 1979 a fost reintrodusă. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârșitul lunii martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit Observatorului Astronomic.

 


Adaugati un comentariu


 

*