Pe urmele doctorului Valeriu Bistriceanu: Universitatea de Vară în Medicina de Familie

După modelul inițiat de medicul buzoian în 2003, la Poiana Pinului, această formă de perfecționare a medicilor de familie este reluată într-un nou format, la Moeciu, tot într-un cadru natural de excepție. 

 

Se spune că un om trăiește peste timp, prin faptele sale, prin ceea ce lasă în urmă. Medicul buzoian Valeriu Bistriceanu este un astfel de nume. Iată că, la doi ani și jumătate după plecarea doctorului „la cele sfinte”, una dintre inițiativele sale este reactivată și valorificată de cei cu care medicul buzoian a colaborat.

Universitatea de Vară „V. Voiculescu”, lansată de dr. Valeriu Bistriceanu, prin Fundația „Vasile Voiculescu” și Colegiul Medicilor Buzău, în parteneriat cu Societatea Națională de Medicina Familiei și Institutul pentru Medicina Familiei, în 3003, la Buzău, după modelul Școlii de Vară de la Văleni, a lui Nicolae Iorga, s-a reluat într-un nou format și într-o altă locație, dar sub aceeați înaltă ținută academică.

Nume importante ale celor alături de care dr. Bistriceanu a organizat, în frumoasa stațiune montană Poiana Pinului, din județul Buzău, 11 ediții ale unui program academic de perfecționare pentru medici, se regăsesc pe lista celor care vor susține, în perioada 1-5 septembrie 2019, prelegeri, conferințe și work-shopuri la Universitatea de Vară în Medicină de Familie (UVMF), care se va desfășura „în cel mai modern resort situat în una dintre cele mai frumoase regiuni montane din România, Moeciu”, după cum transmit organizatorii, sub patronajul Societății Academice de Medicina Familiei (SAMF) și al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF). Între acestea, profesorii universitari Adrian Restian sau Dumitru Matei, alături de alte nume sonore ale medicinei românești.

 

Între timp, multe „școli de vară” pentru medici s-au organizat și se organizează în numeroase specialități, dar nu trebuie uitat că primul astfel de program de perfecționare și de socializare pentru medici, care mai târziu a fost adaptat și pentru asistenți medicali și pentru farmaciști, s-a desfășurat la Buzău. Timp de 11 ediții, evenimentul, primul de acest gen din țară, a fost inițiat și susținut permanent de dr. Valeriu Bistriceanu, prin Fundația „V. Voiculescu”, și a oferit dezbateri academice în câte două module structurate pe parcursul a câte două săptămâni consecutive, nu doar medicilor buzoieni, ci și din întreaga țară și din Republica Moldova

La fel ca în cadrul Universității de vară „V. Voiculescu” de la Buzău, cursurile Universității de Vară de la Moeciu vor avea un caracter deschis şi interactiv. Participanții vor putea pune întrebări, astfel încât la final să se contureze „o părere cât mai clară privind starea actuală a medicinei, precum şi starea actuală a MF de la noi din ţară”. Universitatea de Vară în Medicină de Familie se adresează medicilor primari, specialişti şi rezidenţi în medicină de familie.

 

Evenimentul din acest an este, așa cum subliniază organizatorii, un bun prilej de a completa cunoştinţele legate de practica medicală zilnică din cabinetul MF, dar şi de a petrece câteva zile de vacanţă, alături de cei dragi, evenimentul fiind unul family friendly.

Pe parcursul celor 5 zile ale evenimentului se vor dezbate „probleme de mare actualitate şi de mare interes pentru MF, care, datorită evoluţiei extrem de rapide a fenomenelor, este obligat să desfăşoare o activitate de un nivel ştiinţific tot mai înalt. Deoarece MF are în grija lui pacienţi de toate vârstele, inclusiv copii şi gravide, Universitatea de Vară va începe cu un curs de medicină materno-fetală, domeniu în care s-au obţinut o serie întreagă de rezultate remarcabile, care trebuie cunoscute şi aplicate şi de MF împreună cu obstetricianul. Universitatea de Vară va continua apoi cu noutăţi privind îngrijirea nou-născutului, alimentaţia sugarului, tulburările digestive ale copilului, problemele legate de vaccinarea copilului şi acordarea primului ajutor (PALS). Deoarece MF este o specialitate predominant clinică, cursurile vor continua cu importanţa clinicii şi a investigaţiilor paraclinice în MF. În acest sens, se va ţine un curs de EKG, de Holter şi de ecografie digestivă. Se vor discuta probleme actuale de pneumologie şi de alergologie. Universitatea de Vară se va încheia cu analiza problemelor legate de patologia vârstnicului, la care erup toate vulnerabilităţile acumulate de-a lungul timpului şi care fac din prelungirea duratei medii de viaţă o problemă foarte complicată a societăţii contemporane”, arată organizatorii UVMF.

 

Programul științific al evenimentului, coordonat de prof. dr. Dumitru Matei, dr. Valeria Herdea, prof. dr. Viorela Enăchescu și prof. dr. Adrian Restian, va aborda teme precum „Medicina la răscruce de drumuri”, „Programarea metabolică timpurie de până la 1000 de zile de la concepţie”, „Ecografie – To be confirmed”, „Utilizarea raţională a investigaţiilor clinice şi paraclinice – dileme şi provocări”, „Durerea toracică între practica medicală şi ghidurile medicale, de la simplu la complex”, „Obezitatea la copil şi adolescent în medicina primară: De la stilul de viaţă la epigenetică”, „HTA în situaţii particulare (copil, gravidă, vârstnic)”, „Pacientul cu dislipidemie înpractica medicului de familie”, Managementul pacientului politraumatizat” etc. iar în cadrul unul workshop se va pune accent pe comunicare.

Echipa Media Training a AREPMF va reaminti participanților că, în contextul în care „furtuna informațională” a ultimelor două decenii a schimbat complet paradigma profesionistului în sănătate, implicarea socială a medicului a devenit esențială în creionarea progresului social. Redefinirea rolului de promotor al progresului destinat corpului medical în orice societate cu pretenții de normalitate devine posibilă doar cu implicarea activă a corpului medical în procesul de „sculptare“ a unei societăți sănătoase. În acest scop, medicii sunt învățați să folosească „armele moderne“ pe care le au la dispoziție, între care prevenția, tratamentele moderne medico-chirurgicale, prelungirea duratei de viață sănătoase, active, independente a seniorilor, dar li se arată că „acestea sunt doar câteva obiective în curricula medicală”. În contextul în care „personalul medical se confruntă zilnic cu o nouă valență a propriei specialități: managementul de criză”, se va încerca să se găsească răspuns la întrebări precum „Cum reacționăm? Cum gestionăm? Cu cine facem echipă? Există soluții? Este importantă pregătirea în acest domeniu?”, pentru ca medicii să facă față situațiilor cu care se confruntă, zi de zi.

 

În cadrul unui workshop despre naștere, asist univ. dr. Alexandru Matei propune simularea unei situații oricând posibile într-un cabinet de medicină de familie: „gravidă necunoscută, aflată într-o fază avansată a travaliului, se prezintă la cabinet în vederea acordării asistenței medicale. Cabinetul medical este într-o zonă izolată, cu acces dificil pentru mijloace auto, condițiile meteo nu permit aterizarea unui elicopter SMURD. Cum gestionăm situația? Cum procedăm? Care sunt pașii de urmat? Cum asistăm o naștere într-un cabinet de medicină de familie? Este posibil să acordăm asistenţă medicală corectă într-o astfel de situație? Ce rol ar juca telemedicina într-o astfel de situație? Cum procedăm pentru a aduce pe lume un nou-născut sănătos și pentru a asista viitoarea mamă fără riscuri vitale?”

În cadrul workshop-ului „Riscul cardiovascular şi îmbătrânirea patologică”, asist univ. dr. Laura Condur subliniază că „secolul XXI a adus, pe lângă multiple inovații, descoperiri științifice fundamentale, modernizarea vieții cotidiene într-un ritm necunoscut până acum, un nivel incontrolabil de stres, de anduranță și, în același timp, uzură fizică și psihică excesivă. Bolile cronice – precum dislipidemia, hipertensiunea, diabetul zaharat, afecțiunile degenerative cerebro-vasculare – au accelerat procesul de senescență a populației încă active și au dus la extrem procesul de îmbătrânire fiziologică. Asistăm la un proces patologic de îmbătrânire, ale cărui rădăcini primordiale se regăsesc în genetică, igiena mentală deficitară, alimentație, acțiunea factorilor de mediu, patologia cardiovasculară, proces care afectează 1 din 4 persoane de pe glob”.

 

„BLS” (Basic Life Support) este un alt workshop, în cadrul căruia dr. Marius Moldovan, dr. Crenguţa Lanbă și dr. Carmen Mirăuţă demonstrează că „acordarea primului ajutor în situații amenințătoare de viață, în cazul unei persoane găsite în stare de inconștientă, evaluarea corectă a pacientului, succesiunea de manevre salvatoare de viață aplicate rapid, corect și cu eficienţă maximum posibilă, rămâne o problemă majoră de practică medicală. Secundele prețioase în care intervenim rămân un „dans pe muchie de cuţit“ între salvator/i și timp, având ca finalitate șansa la supraviețuire acordată pentru pacient. Lupta contra cronometru poate oferi șansa de supraviețuire și recuperare ad integrum a funcțiilor vitale, supraviețuire tarată grav de instalarea unor leziuni cerebrale permanente, la un pacient la care se intervine cu dificultate, tardiv, cu eficienţă discutabilă din cauza intervenției tardive (ex. găsirea tardivă a victimei, resursa umană redusă numeric, neantrenată, fără posibilitate de ajutor exterior prompt, calificat). BLS rămâne o mare provocare a practicii medicale, în primul prin aspectul șansei la viață acordate unei persoane aflate într-o situație de risc vital major, apoi devine o problemă de etică medicală fundamentală, cu multiple aspecte medico-legale, umane, sociale”.

 

Sindromul de burnout la medici va fi întors pe toate părțile de dr. Valeria Herdea, care le spune cursanților că, la nivel mondial, 45% dintre medici suferă de sindrom de burnout (SBO). În România, se estimează că 55% dintre medicii de familie traversează sindromul de burnout.

În acest cintext, li se vor prezenta riscurile legate de expunerea profesională la stres prelungit și se va discuta despre realitatea cu care aceștia se confruntă. Pentru a face față la stres, mediculdr. Herdea consideră că este important de conștientizat faptul că „personalul medical reprezintă o categorie socio-profesională expusă permanent unui nivel înalt de stres”, iar „educația în rândul profesioniștilor în sănătate – pentru depistarea precoce a semnelor de suprasolicitare neuro-senzorială, epuizare emoțională – reprezintă primul pas în prevenția SBO”. Formarea personalului specializat în dezvoltarea și implementarea unor mecanisme de protecție destinate corpului medical rămâne pentru moment măsura intervențională optimă.

 

Importanța personalizării schemei de vaccinare este readusă în atenția participanților la eveniment de asist univ. asoc. dr. Emiliana Costiug, care subliniază că „fiecare dintre noi – părinti, medici, jurnalişti sau decidenți – este dator să ofere copiilor protecție, siguranţă, dreptul la sănătate. Implicarea fiecăruia contează, informarea corectă a fiecăruia contează. Cunoașterea în profunzime, cu responsabilitate, a unei probleme va permite asumarea deciziei corecte. Factorul timp rămâne vital”.

Găsirea unor răspunsuri la întrebări precum „Care sunt pârghiile de acțiune? Cum se pot adapta profesioniști în domeniul medical, la nevoile identificate în teritoriu sau dacă este personalizarea o soluție de optimizare a acoperirii vaccinale în România?” ar putea constitui „soluții la cea mai serioasă situație cu care s-a confruntat România în ultimele două decenii: pierderea de vieți omenești prin boli infecțioase prevenibile prin vaccinare”.

 

Dr. Raluca Ghionaru va arăta că Tulburările din spectrul autist/ADHD reprezintă „un complex de tulburări neurobiologice care implică: nivel de dezvoltare necorespunzător vârstei, tulburări de atenție, hiperactivitate și impulsivitate, manifeste la şcoală, acasă sau în alte situații (American Psychiatric Association, 2003). 
Prevalența ADHD – la copii, de 3-7%, și la adul, de 2,5-5%, conform aceleiași surse – face din această patologie o afecțiune cu impact social teribil pentru toate familiile şi colectivitățile implicate în creșterea, educarea și integrarea socio-culturală a acestor copii. Redefinirea cortegiului simptomatic, intervențiile preventive precoce, intervențiile suportive adresate copiilor, deschiderea către înțelegerea particularităților psiho-biologice ale acestor copii, eliminarea conceptului de stigmă socială din societate și schimbarea de mentalități în privința acceptării acestor copii în comunitatea în care trăiesc rămân tot atâtea pârghii prin care putem optimiza abordarea medicală, psiho-emoțională și medicală adresată acestor persoane”.

„Antibioterapie”, „Sănătatea adolescentului” sau „Puericultură: Caietul copilului” sunt alte teme de interes pentru participanții la UVMF 2019.

Drumeţiile în zonă (Rezervaţia Bucegi, Parcul Naţional Piatra Craiului, Peştera Uluce şi Lacul fără Fund), participarea la focul de tabără sau admirarea elementelor de etnografie şi folclor autentic de la Muzeul Familiei Preda din Fundata, ori la cursul de pictură în aer liber vor completa „tabloul” evenimentului de la Moeciu.

Cursul este creditat de către Colegiul Medicilor din România cu 30 credite EMC.

Pentru înscrieri online, accesaţi: https://uvmf.samf.ro/2019/inscriere/