Peste 1700 de români mor, anual, din cauza infecțiilor intraspitalicești
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, afirmă că România raportează doar 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%.
Ministrul Sănătății a anunțat că a finalizat raportul pe care i l-a solicitat premierul Nicolae Ciucă, referitor la infecțiile asociate asistențeo medicale (IAAM) din spitale, iar datele centralizate arată că „România în momentul de faţă, raportează, după o evoluţie crescătoare, 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale. Media la nivel european este de 7%. Noi am crescut de la 0,2% la 1%. La nivelul UE sunt, în fiecare an, 37.000 de decese care sunt datorate infecţiilor asociate asistenţei medicale, iar numărul de decese care sunt parţial atribuite acestor infecţii, pentru că pacienţii au multe alte patologii foarte complicate, este de cel puţin trei ori mai mare”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.
Ministrul spune că ținând cpnt de faptul că România are circa 5% din populaţia Uniunii Europene, la un calcul simplu constatăm că „dacă ar fi să extrapolăm aceste cifre la nivelul ţării noastre, am vedea că şi în România numărul de decese care ar putea să fie atribuite infecţiilor asociate asistenţei medicale în mod real ar fi probabil de circa 1.700, înregistrate la nivelul unui an”, ceea ce înseamnă că „zilnic, în România sunt, în medie, probabil, în jur de cinci decese”.
Ministrul Sănătății a subliniat că nu există nicio ţară în lume în care să nu existe infecţii asociate asistenţei medicale, dar important este ca acestea să fie constatate și raportate corect. „Noi lucrăm ca ele să se poată descoperi, să se poată raporta, să se ia măsuri încât să fie mai puţine infecţii cu bacterii multirezistente, pentru că avem o problemă majoră în România – avem cea mai proastă situaţie din punct de vedere al bacteriilor multirezistente care produc infecţii invazive, pentru că se folosesc cele mai multe antibiotice”, a spus ministrul Rafila, menționând că România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la consumul de antibiotice.
„Trebuie să lucrăm ca să aducem fenomenul acesta sub control, să scădem treptat consumul de antibiotice, să putem să facem screeningul pacienţilor când sunt internaţi în spitale şi să îi separăm dacă există condiţii în spitale să aibă saloane individuale, mai ales în zona asta sensibilă de terapie intensivă, să putem să urmărim circuitul bacteriilor în spitale, să putem face diagnostic microbiologic şi am făcut legislaţia ca să facem posibil diagnosticul microbiologic în spitale, să organizeze laboratoare sau compartimente cu personal calificat”, a explicat ministrul Sănătății.
Alexandru Rafila a atras însă atenția că deși „există opinii foarte vehemente că trebuie să facem totul pentru dispariţia infecţiilor nosocomiale, nu o să reuşim”. El spune că îi va prezenta premierului raportul, dar cosnideră că „nu putem să avem două lucruri opuse ca principiu: să încurajăm raportarea și să luăm măsuri pentru dispariția acestor infecții, care nu pot fi eliminate în nicio țară. Dacă acest lucru face parte dintr-un scenariu de a exercita o presiune publică asupra autorităților, nu va face posibil scenariul corect. Trebuie să ne hotărâm ce dorim: dorim să știm realitatea, să profesionalizăm acest lucru, sau ne dorim modelul demagogiei? Atunci, putem schimba zilnic manageri de spitale, miniștri, pentru că, zilnic, conform estimării, în România sunt 5 decese ce pot fi asociate IAAM”, a punctat Rafila.
Ministrul Sănătății a declarat că în ceea ce îl privește, mai degrabă la uns-ar adresa unui spital la care managerul raportează 5-6% infecții, chiar și decese, decât la unul care raportează zero, pentru că ar avea mai multă încredere în cei care raportează aceste cazuri, aceasta fiind o dovadă de responsabilitate. „E un spital în București care zice «dom’le, noi de 11 ani nu avem niciun caz!» Eu nu cred acest lucru”, a concluzionat Alexandru Rafila.
Ministrul a reamintit că spitalele au la dispoziție peste 150 de milioane de euro din PNRR pentru investiții în echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, care include trei componente:
– reabilitarea / modernizarea / extinderea infrastructurii existente în vederea organizării în unitățile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcționale de boli infecțioase pentru izolarea/gruparea și tratarea pacienților cu IAAM determinate de microorganisme MDR și cu infecții cu Clostridium difficile;
– dezvoltarea laboratoarelor de analize de microbiologie specializate;
– achiziționarea de echipamente destinate reducerii IAAM.
Platforma pentru depunerea dosarelor de finanțare a fost deschisă luna trecută, iar propunerile de proiecte se pot depune până cel târziu 30 noiembrie 2022, ora 16:00, urmand ca semnarea contractelor să se finalizeze în februarie 2023.
