Populismul electoral, dezastruos pentru leu

A doua săptămână din septembrie a fost una a recordurilor pentru euro, investitorii temându-se că populismul din Parlamentul Românei va aduce dezastrul în finanțele publice.

Miercurea trecută a fost atins al treilea record succesiv din septembrie, media euro urcând până la 4,8590 lei.

La sfârșitul perioadei analizate, cotațiile au urcat pe piețele asiatice la un maxim de 4,867 lei, dar pe cea locală tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,855 – 4,86 lei, cursul fiind stabilit la 4,8567 lei, cu închiderea la 4,859 lei.

Piața locală nu a fost influențată de ultimele date prezentate de INS, conform cărora rata anuală a inflaţiei a coborât luna trecută la 2,7%, de la 2,8% în iulie, deși scăderea este cu atât mai importantă cu cât în august 2019 prețurile creșteau cu 4,1%.

Toate speranțele de revenire în „V” a economiei ar putea fi năruite însă de presiunile PSD privind forțarea creştereii pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020, deși de la începutul anului, statul a cheltuit 224,8 miliarde de lei în timp ce veniturile au fost de numai 175,1 miliarde de lei.

Finanţele au consemnat un deficit bugetar de 49,7 miliarde de lei, respectiv un deficit de 4,7% din PIB, în condițiile în care în calcul nu au fost introduse majorarea cu 14% a pensiilor, de la 1 septembrie (decisă de guvern), dublarea alocaţiilor copiilor (decisă în Parlament) şi nici toate sporurile acordate medicilor „din linia întâi” sau drepturile suplimentare ale poliţiştilor.

Dacă majorarea pensiilor cu 40%, dublarea alocațiilor copiilor, creșterea salariilor profesorilor și alte cheltuieli devin operaționale, bugetul va fi aruncat în aer, vom fi împinși în categoria „junk” (gunoi) investițională, leul se va deprecia puternic și va provoca creșterea costurilor la împrumuturile României, care va fi obligată să solicite un nou acord cu FMI.

O rază de optimism vine însă din faptul că economiile cele mai puternice din Europa au reînceput să crească, ceea ce va avea efect direct asupra exporturilor românești și echilibrarea deficitului comercial.

Afirmația de joi a președintelui BCE, Christine Lagarde, conform căreia actuala apreciere a euro nu necesită pentru moment o intervenție a instituției, a adus vineri o creștere a monedei unice la 1,1814 – 1,1874 dolari, piața americană închizându-se la 1,1847 dolari, după ce la jumătatea săptămânii a scăzut până la 1,1758 dolari.

Nu poate fi ignorat nici faptul că față de monedele din regiune, leul românesc a rezistat mult mai bine în raport cu euro, față de care s-a depreciat de la începutul anului cu numai 1,58%, în timp ce forintul maghiar a pierdut 9 procente, coroana cehă a scăzut cu 4,7%, iar zlotul polonez s-a depeciat cu 4,4%.

Moneda elvețiană a fluctuat pe parcursul ultimei săptămâni între 1,075 și 1,085 franci/euro, cursul ei mișcându-se între 4,4765 și 4,5136 lei, vineri fiind stabilit la 4,5042 lei.

Decizia Londrei de a intra în era post-Brexit chiar fără încheierea unui acord comercial („no deal”) cu UE, a provocat joi deprecierea lirei sterline față de euro și dolar cu peste 2%, cursul monedei britanice coborând vineri de la 5,3424 la 5,2304 lei.

Prețul gramului de aur a avut o tendință ascendentă săptămâna tecută, el crescând de la 253,9048 lei, la 256,9068 lei, pentru a încheia perioada la 256,0077 lei. Evoluția a fost determinată de relativa stabilitate a unciei de aur pe piețele specializate, care s-a tranzacționat vineri în culoarul 1.938 – 1.958 dolari.

Indicii ROBOR au avut în ultima săptămână o evoluție relativ liniară, cei pe termen mai lung cunoscând ușoare scăderi, semn că tendința descendentă poate continua. Ea este influențată de injecțiile de lichiditate la care recurge BNR, dar și de reducerea dobânzii-cheie până la minimul istoric de 1,50%.

Totodată, semnalele transmise de ministrul finanțelor arată dorința guvernului ca procesul de scădere a dobânzii de politică monetară să continue, cu scopul de a accelera revenirea economică.

În aceste condiții, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,99%.

Au scăzut însă indicele ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 2,08 la 2,06%, dar și indicele ROBOR la 12 luni de la 2,12 la 2,10%.

Bitcoin a fluctuat pe parcursul perioadei în culoarul 9.800 – 10.500 dolari.

*Analiza vlutară săptămânală (cuprinde perioada 7 – 11 septembrie), realizată de Radu GEORGESCU – DOMUS M&D