Pretul carierismului

Traim in epoca vitezei, in era informatizarii si a automatizarii, in cea mai acuta perioada a carierismului. Dar si in cea mai mare nesiguranta a locului de munca din ultimii 50 de ani. Iar pentru toate astea, platim un pret. Echivalent in sanatate sau, mai bine zis, in lipsa ei. Nu-i de mirare, asadar, ca cei mai multi dintre cei care lucreaza peste program, se odihnesc putin, sar peste mese, fumeaza si nu mai au timp sa faca miscare, au de suferit, mai ales in aceasta perioada de crunta recesiune economica, in care efortul avansarii in cariera si al pastrarii unui loc de munca este extrem de solicitant.

Risc de obezitate si diabet

Societatea moderna respecta tot mai putin cerintele ceasului biologic al fiecarei persoane. Programul prelungit, stresul, nerespectarea meselor principale pot duce cu usurinta la obezitate si chiar diabet. Medicii spun ca locurile de munca foarte solicitante sunt si cele mai daunatoare pentru angajati, chiar daca tot acestea sunt, in general, si cele mai profitabile pentru cariera.

„La fel ca in cazul calatoriilor foarte lungi sau dereglarilor biologice provocate de fusul orar diferit de la o tara la alta, un stil de viata haotic induce cu timpul oboseala, surmenaj, tulburari de somn, insomnii, iritabilitate, dureri de cap, depresie sau probleme digestive. De multe ori, ceea ce ne cere seful, la serviciu, intra in contradictie cu ceea ce ne dicteaza ritmul biologic (sa mancam, sa dormim etc.). Chiar si trezirea la comanda, cu ajutorul ceasului desteptator, este nociva pentru organism. Privarea constanta de somn si de miscare, concomitent cu consumul de cafea, alcool, si tigarete nu fac decat sa genereze tulburari metabolice de tipul obezitatii si diabetului zaharat”, explica dr. Carmen Nistor, medic de familie.

Oboseala cardiaca

Corpul este o masinarie vie perfecta. Daca nu este intretinuta, motorul, adica inima, nu mai functioneaza asa cum trebuie. Si, din nefericire, nici nu se poate schimba cu usurinta. Iar o dieta care sa mentina greutatea la standarde „ideale”, miscarea si absenta fumatului sunt ideale pentru sanatatea inimii, sustin medicii cardiologi.

„Daca la 25-30 de ani ajungi sa ai o rezistenta scazuta la efort, la 40-45 de ani muschiul cardiac va fi nepregatit pentru provocarile care apar odata cu varsta, iar asocierea sedentarismului cu fumatul creste cu peste 50 la suta riscul de infarct sau de AVC. O dieta cu putine grasimi, colesterol si sare, dar cu multe fructe, legume, cereale integrale si produse lactate cu un continut scazut de grasime poate tine la distanta bolile de inima. In acelasi timp, limitarea consumului de alcool la doua bauturi pe zi la barbati si una la femei, protejeaza inima”, arata dr. Mircea Constantinescu, seful Sectiei Cardiologie din Spitalul Judetan de Urgenta.

Medicul atrage atentia ca recent s-au descoperit legaturi si intre inactivitatea fizica si cancer, in special la colon si san, cercetarile aratand ca 30 de minute de exercitii usoare in fiecare zi pot preveni afectiunile oncologice.

Pericolele din fumul de tigara

Potrivit specialistilor cardiologi, fumul de tigara contine peste 4.800 de chimicale, dintre care multe pot dauna inimii si vaselor de sange, din cauza ca subtiaza arterele (aterosleroza). Iar ateroscleroza duce la infarct. In plus, nicotina din tigari face inima sa lucreze mai greu, creste ritmul cardiac si tensiunea. „Vasele de sange se ingusteaza si devin mai rigide, din cauza substantelor nocive din fumul de tigara. Se ingreuneaza astfel circulatia sangvina, iar inima este suprasolicitata. De altfel, fumatul presupune foarte multe riscuri, afectand nu numai sanatatea inimii. Cancerul, emfizemul pulmonar, depresia sau astmul bronsic sunt doar cateva dintre afectiunile declansate de nicotina. Vestea buna este ca prin renuntarea la fumat, riscul de boli de inima scade substantial, intr-un singur an”, atrage atentia dr. Celine Toader, medic primar specializat in medicina muncii.

Bolile calculatorului

Multi profesionisti IT stau in fata ecranului calculatorului mai mult decat suporta organismul, ajungand adesea direct in pat dupa ce au inchis computerul sau telefonul mobil. Medicii de medicina muncii recomanda de aceea „sa nu se priveasca niciun display cu doua ore inainte de culcare, deoarece lumina generata de monitor inhiba productia de melatonina, un hormon care ajuta oamenii sa adoarma. Studii recente arata, de asemenea, ca expunerea frecventa la ecrane scurteaza viata unei persoane”, explica dr. Toader, mentionand ca in ultimii ani au fost introduse in categoria bolilor profesionale mai multe afectiuni generate de lucrul prelungit la calculator.

Medicul atrage atentia si asupra faptului ca specialistii IT se confrunta deseori cu situatii stresante, care pot favoriza boli cardiace, afectiuni ale coloanei si, uneori, afectiuni psihiatrice. Pica serviciul de e-mail al companiei, serverul cel nou trebuie configurat, colegii reclama probleme cu computerul – toate acestea sunt stresante, iar in cele din urma se ajunge la anxietate si depresie.