Prima procedură de închidere a unei malformații cardiace congenitale prin cateterism cardiac, la Spitalul Militar Central

13 septembrie 2022 | 0 comentarii |

Medicii Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Carol Davila” au reușit să salveze prin această procedură, pe care au aplicat-o pentru prima dată,  un pacient în vârstă de 40 de ani care suferise un accident vascular cerebral. 

 

Un bărbat în vârstă de 40 de ani, care a suferit un accident vascular cerebral pontin manifestat prin dizartrie și instabilitate posturală, în data de 9 august, a fost salvat de medicii Spitalului Universitar de Urgență Militar Central (SUUMC) „Carol Davila” care l-au operat pe 6 septembrie printr-o procedură minim invazivă prin care a fost închisă o malformație cardiacă congenitală – cunoscută sub denumirea de „Foramen ovale patent” -, prin cateterism cardiac, intervenție realizată în premieră în această unitate medicală.

Evaluarea extensivă neurologică nu a dovedit etiologia clasică pentru aceste eveniment (pacient nefumător, supraponderal, fără diabet sau hipertensiune arterială, profil lipidic în limite normale, screening-ul pentru boli autoimune și stări de hipercoagulabilitate negative, fără fibrilație atriala, fără tromboză de urechiușă stânga, fără neoplazii). Ecocardiografia tranesofagiană a evidențiat foramen ovale patent, cu șunt semnificativ dreapta-stânga, intermitent. În acest context, pacientul prezenta indicație de închidere percutană a foramenului ovale patent, pentru profilaxia evenimentelor ischemice cerebrale recurente”, au explicat specialiștii SUUMC, într-un comunicat remis presei, în care se menționează că procedura s-a efectuat în Laboratorul de Explorări Funcționale Invazive – Compartimentul Angiografie.

 

Medicii cardiologi care au realizat intervenția au explicat că pentru închiderea percutană se puncționează (înțeapă) venă femurală în regiunea inghinală, folosind anestezie locală. „Cu ajutorul unor catetere (tuburi subțiri) se trece prin venă cava inferioară în atriul drept, apoi prin foramen ovale patent în atriul stâng, se avansează un ghid în venă pulmonară superioară dreaptă. Acest traseu este verificat radiologic și confirmat prin măsurători de presiuni, dar și ecocardiografic. Dimensiunile marginilor septului interatrial sunt apoi reverificate ecocardiografic. Dacă toate criteriile de eligibilitate sunt reconfirmate, un dispozitiv de închidere a foramenului, constând în două discuri legate de un istm, sunt plasate în atriul stâng, respectiv drept. Poziționarea acestora și eficiența în închiderea orificiului sunt verificate ecocardiografic, și dacă sunt confirmate, dispozitivul este eliberat. Locul de acces la nivelul venei femurale este închis prin compresie manuală și pansat”, menționează sursa citată, precizând că procedura s-a efectuat sub analgo-sedare.

Comparativ cu chirurgia cardiacă, această procedură intervențională are avantajul unei recuperări rapide și a unei durate scurte de spitalizare.

Pacientul a fost externat după două zile, cu recomandarea monitorizării cardiologice (control cardiologic la o lună, la trei luni după care, o dată la șase luni, în funcție de evoluția stării de sănătate) și cu un plan individualizat de recuperare fizică, dat fiind faptul că evoluția post intervenție a fost una favorabilă, fără complicații.

La reușita intervenției a contribuit o echipă medicală multidisciplinară formată din: dr. Cristina Maria Spînu – medic specialist Cardiologie/ Compartiment Angiografie și cateterism cardiac; dr. Diana Iancu – medic primar Cardiologie, ecografie transesofagiană/ Laboratorul de explorări cardiovasculare neinvazive; maior dr. as. univ. Maria Magdalena Gurzun – medic primar Cardiologie, competență ecografie transesofagiană/ Laboratorul de explorări cardiovasculare neinvazive; col. medic șef lucr. dr. Silviu Dumitrescu – medic primar Cardiologie, șef Secție Clinică Cardiologie I, medic currant al pacientului; col. dr. Andrei Cătălin, medic primar Neurologie/ Secția Clinică Neurologie; col. dr. Bogdan Teodorescu, medic primar Radiologie și imagistică medicală; col. (rez.) dr. Vasile Murgu, medic primar A.T.I./ Secția ATI II.

Aceasta a fost prima procedură de acest tip efectuată în Spitalul Universitar de Urgență Militar Central «Carol Davila», cu suportul colegilor noștri de la Institutul de Boli  Cardiovasculare «CC Iliescu», dr. Pavel Platon și dr. Roxana Enache, pentru care le mulțumim”, se subliniază în comunicat.

 

„Foramen ovale patent” este o malformație congenitală cardiacă destul de des întâlnită, dar a cărei existență este descoperită, în majoritatea cazurilor, doar întâmplător, în urma unor teste de rutină pentru diagnosticarea altor afecțiuni, subliniază specialiștii SUUMC. „De cele mai multe ori, pacienții diagnosticați cu foramen ovale patent nu au nevoie de tratament, dar în anumite cazuri, în funcție și de gravitatea simptomelor, poate fi necesară închiderea orificiului prin cateterism cardiac. Foramenul ovale patent reprezintă o mică comunicare între cele două atrii (camerele de sus ale inimii) care, în viața intrauterină, când fătul nu poate respira, are rolul de a permite trecerea sângelui din partea dreaptă, în partea stângă a inimii”, detaliază medicii.

Specialiștii spun că, în general, această comunicare se închide postnatal, dar în anumite cazuri această comunicare se menține parțial deschisă, sub formă unei portițe, care în mod normal stă închisă, dar în anumite condiții se poate deschide și determină trecerea sângelui din partea dreaptă, în partea stângă, a inimii.

În foarte rare cazuri, trombi aflați în circulația dreptă pot trece, de la acest nivel, în circulația din stânga pentru ca, ulterior, acestea să determine embolii cerebrale. În situațiile în care avem evenimente cerebrovasculare, fără cauze evidente (criptogenic), închiderea aceste comunicări poate fi luată în considerare.

Alte posibile indicații pentru închiderea orificiului Foramen Ovale prin cateterism cardiac sunt:

• Accidentul vascular cerebral criptogenic recurent din cauza unei presupuse embolii paradoxale (dacă FOP se asociază cu un anevrism de sept interatrial riscul de recurență poate fi mai ridicat);

• Atacurile ischemice tranzitorii recurente;

• Istoricul de embolie periferică paradoxală;

• Boala de decompresie.

 


Categorii: Actual, Medici, Spitale, Stiri

Adaugati un comentariu


 

*