Prof. Dr. Vasile Astarastoae: Tentatia spre perfectiune. Eugenia

19 martie 2017 | 0 comentarii |

Exista in oameni tentatia de a inlocui prin activitatea lor Divinitatea, Creatia si de a influenta mersul natural. A existat tot timpul tentatia spre perfectiune. 

 

Vasile Astarastoae

Elementele cunoasterii stiintifice sunt tot mai amestecate cu miturile transmise ca o cultura orala, mass-media vehiculeaza tot mai multe date asupra cercetarii, iar interesul public asupra ereditatii ramane crescut. Recentele sau mai putin recentele progrese in genetica (Programul genomului uman, clonarea, ingineria genetica etc.) au mentinut si acest subiect. Impreuna cu interesul general fata de stiinta, el este evident mai ales in societatile industriale, unde valorile ca autonomia si justitia sunt percepute uneori ca fiind in conflict cu cele asociate cu ordinea si previzibilitatea. Revitalizarea teoriilor rasiale de catre curente nationalist genetice sau noua dreapta nu au fundament stiintific, deoarece asa-zisele probleme rasiale sunt, de fapt, probleme ale contactului si conflictului intre culturi. In acest context se incearca revitalizarea eugeniei.

Conceptul de eugenie a fost creat de antropologul englez Francis Galton (1822-1912) si presupune „studiul influentelor susceptibile de a fi supuse autoritatii sociale si capabile de a imbunatati sau de a vatama calitatile rasiale ale generatiilor viitoare fie in mod fizic, fie in mod mintal” (Eugen Relgis).

DEX defineste termenul de eugenie (care in greaca veche inseamna „origine nobila”) ca fiind disciplina care studiaza aplicarea practica a biologiei ereditatii in ameliorarea genetica a indivizilor. Inca din definirea conceptului observam un conflict etic. Astfel, se contesta diversitatea spontana, care a fost categorisita de catre Mayor astfel: un drept uman fundamental care ar fi violat prin modificarile artificiale ale genomului”.

 

Determinarea genetica este modificata in mod continuu. Se produc mutatii in mod continuu, intr-o maniera arbitrara, in asa fel incat genomul fiecarui individ este unic si intr-un proces de continua transformare.

Eugenia nu este numai o ramura a stiintelor naturii, ci si una a stiintelor sociale. Ea iese din sfera notiunilor de genetica umana, cu toate ca scopul ei declarat este cel de a ameliora rasa umana prin imbunatatirea calitatilor ei genetice.

Eugenia poate fi:

Pozitiva atunci cand promoveaza descendentii proveniti din indivizi exceptional dotati. In Germania nazista a existat un aspect asa-zis „pozitiv” al eugeniei prin care s-au infiintat si au functionat lebensborn-urile. Un lebensborn (izvor al vietii) era un centru, intr-o cladire relativ izolata, unde erau aduse femei blonde si cu ochi albastri ca sa procreeze cu ofiterii SS, avand in vedere ca membrii „rasei ariene” erau imputinati de razboi. A fost un esec total. Multi dintre cei rezultati din aceste „conceptii dirijate” au avut ulterior de suferit din punct de vedere biologic si psihologic. Clonarea (alt esec) ar constitui si ea o metoda si o forma de eugenie pozitiva.

Negativa – atunci cand elimina efectele transmiterii la descendenti a unor insusiri genetice nefavorabile. Ea poate fi: activa si pasiva.

Conceptul de eugenie negativa activa este echivalent cu eutanasia eugenica. Cea mai celebra si trista interventie justificata prin ea a fost legea promovata de Hitler, in 1939, prin care au fost eliminati in doar cateva luni peste 400. 000 de ”indivizi indezirabili”. In cadrul eutanasiei eugenice poate fi incadrat si riscul de deces prin lipsa medicamentelor necesare sau a tratamentelor adecvate, favorizandu-se astfel selectia naturala a indivizilor cu rezistenta crescuta la impactul cu mediul.

Eugenie negativa pasiva poate cuprinde consultul si sfatul genetic, acceptate ca acte medicale compatibile cu profesia medicala.

 

Studiu de caz: Manopera eugenica – sterilizarea non-voluntara a persoanelor cu handicap

Problema sterilizarii persoanelor handicapate este foarte incarcata emotional, pentru toate motivele care tin mai ales de particularitatile fiecarui caz, trimitand la o amintire de familie. Aceste situatii pun in relief extrema complexitate a alegerilor care aici sunt comandate nu numai de dificultatea de a defini o deficienta si a tine cont de consecintele ei, dar inainte de toate, prin atentia pe care o poarta societatea pentru respectul persoanelor handicapate si drepturilor lor. Sterilizarea chirurgicala non-voluntara a persoanelor cu handicap mintal, barbati si femei, a fost foarte larg practicata in lume, in special in prima jumatate a secolului XX.

In S.U.A., prima lege dateaza din 1907 (statul Indiana). In anul 1936 existau legi de sterilizare eugenica in 27 de state.

Intr-o decizie a Curtii Supreme, datand din 1927, Buck versus Bell, opt dintre noua judecatori estimau ca posibilitatea de a ordona o sterilizare pe motive eugenice facea parte din puterile legitime ale unui stat. Se sublinia ca aceasta posibilitate nu excludea interventia mijloacelor unei aparari juridice si ca sterilizarea nu constituia o forma de pedeapsa cruda sau exceptionala (cruel or unusual punishment). In final aceste legi au fost abrogate, dar se estimeaza ca prin aplicarea lor, mai ales in Virginia si California, mai mult de 60.000 de persoane, considerate socialmente inadaptate, au fost sterilizate.

In Canada, o lege numita „de sterilizare eugenica” a fost votata in provincia Alberta in 1928 (Alberta Sterilization Act). In timpul celor 44 de ani de aplicare a acestei legi au fost autorizate oficial 2.822 de sterilizari. In 1972, aceasta lege a fost abolita sub presiunea geneticienilor si juristilor.

Tribunalele eugenice naziste au cerut mai intai sterilizarea unui numar neprecizat de oameni, estimat de unii la aproximativ un milion intre 1933-1940.

In Africa de Sud, „Abortion and Sterilization Act” (Actul despre avort si sterilizare) declara, in 1975, legala sterilizarea chirurgicala a persoanelor handicapate mintal, iar in 1989 au fost inregistrate oficial 1.817 persoane sterilizate in aceasta tara. In prezent-abrogata.

Incepand cu 1988, in Republica Populara Chineza, prin intermediul legilor provinciale s-a cerut sterilizarea persoanelor retardate mintal. Avorturile sunt obligatorii dupa un anume numar de copii. In provincia Henan, unele legi prevad sterilizarea tuturor persoanelor casatorite care au „boli ereditare serioase, incluzand boli mintale, incapacitate mintala ereditara, malformatii ereditare”. In China, o lege destinata „sa amelioreze calitatile populatiei de nou-nascuti” a fost adoptata in noiembrie 1994.

Rezultatele in toate aceste tari – un esec. Incidenta bolilor tinta nu a scazut, ci dimpotriva, a crescut.

Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, intr-o recomandare adoptata in 23 martie 1994, a cerut expres sa nu se faca nicio actiune care aduce o atingere ireversibila capacitatii de reproducere a individului.

In concluzie, orice incercare de a interveni in planul divin este sortita esecului. Putem aprecia ca eugenia are o plaja larga de exprimare si ca, in functie de fiecare act in parte, ea poate evolua de la genocid si crima pana la manopera terapeutica acceptabila.

P.S.: Pe cei care ar putea fi socati de apelul la Divin ii sfatuiesc sa studieze istoria descoperirilor stiintifice. Marele descoperiri au fost facute de oameni profund religiosi (vezi Bayes, Mendel, Einstein, Crick, Hawkins, Lejeune etc.). Ateii, agnosticii, liber-cugetatorii au facut inovatii, dar niciodata descoperiri care sa influenteze capital stiinta.

 

*Prof. univ. dr. Vasile ASTARASTOAE este medic pensionar, a predat Medicina legala si Bioetica, deontologie si drept medical la Facultatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa” Iasi si a fost rector al UMF Iasi si presedinte al Colegiului Medicilor din Romania. 

 


Adaugati un comentariu


 

*