Relansarea Institutului „Cantacuzino” ar putea fi realizată printr-un parteneriat public-privat

Reluarea producției de vaccin gripal și colaborarea cu industria farmaceutică din România și din Europa, principalele priorități identificate la ședința de bilanț pe anul 2021 a Institutului, de către ministrul Apărării, Vasile Dîncu. 

 

Mulțumindu-le cercetătorilor pentru interesul pe care-l demonstrează pentru componenta militară a cercetării din România, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat după şedinţa de autoevaluare a activităţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare MedicoMilitară „Cantacuzino” pe anul 2021, că dezvoltarea sistemului de apărare anti-pandemic ar putea fi realizat prin dezvoltarea unui mare proiect naţional care vizează redarea importanţei institutului, atât în domeniul cercetării cât și al producției.

În urma analizei prezentată de conducerea Institutului Cantacuzino, ministrul a concluzionat că „avem nevoie de încă un pas, un pas foarte important spre cercetare aplicată și producție, care să însemne trecerea decisivă spre un mare proiect, un proiect de o ambiție națională. Aici, nu numai Ministerul Apărării va fi principalul actor, avem nevoie de o deschidere și de colaborare și cu alte ministere. Vorbim de un proiect care cred că va fi una din componentele cele mai importante ale sistemului nostru de reziliență. Trebuie să participăm şi noi la această ambiţie europeană, ca să ne putem produce aici, în Europa, în mod autonom, cele mai importante elemente ale infrastucturii critice. Zona vaccinurilor, a serurilor, a medicamentelor este foarte importantă pentru orice situaţie. Pandemia și ce se întâmplă astăzi din punct de vedere strategic și militar în zonă ne arată o serie de vulnerabilități pe care țările noastre le au și ele sunt legate în primul rând de această rupere a lanțulrilor de aprovizionare, într-o situație ca cea pe care am văzut-o în ultimii doi ani de zile”, a afirmat ministrul Vasile Dîncu.

 

Ministrul Apărării a subliniat că „trebuie să facem un pas important spre cercetare aplicată şi producţie”, iar producerea unui vaccin gripal este principalul obiectiv în acest moment. Recunoscând că, din păcate, deși are o infrastuctură umană valoroasă, institutul nu dispune și de dotările necesare care să permită reluarea producției, Dîncu a promis că se va implica personal, pentru a convinge Guvernul ca, alături de MApN, să sprijine acest proiect.

„În acest moment m-am bucurat să constat că există foarte multe proiecte. Există proiecte care țin de viitor, proiecte care țin de lupta legată de pandemie. Am observat, de exemplu, că avem o capacitate de stocare de peste cinci milioane de doze de vaccinuri, un lucru care nu este simplu, pentru că acreditarea unui asemenea depozit presupune îndeplinirea unor condiții complicate. Am văzut un lucru foarte important, avem aici o infrastructură foarte bună umană, pe care trebuie să o putem menține. O să mă lupt să schimbăm unele din nereguli care există în acest moment și care nu fac, încă, atractivă o asemenea echipă de specialiști. Un lucru important pe care l-a raportat domnul comandant Oancea este acela că acest institut, cunoscut în lume pentru cercetare fundamentală, trebuie să facă un pas foarte important spre cercetare aplicată și spre producție”, a punctat Dîncu. El a promis că va încerca să convingă producătorii de medicamente din țară să preia o parte din produsele Institutului Cantacuzino și să le producă pe scară largă, unitatea neavând această posibilitate.

La ora actuală, Institutul Cantacuzino produce două tipuri de suplimente alimentare pentru creșterea imunității și un autovaccin care poate fi preparat în 30 de zile, doar la recomandarea medicului, pentru pacienții cu infecții care recidivează.

 

Pe termen mediu și lung, ministrul Apărării a declarat că vizează realizarea unui „vast proiect de parteneriat”cu zona privată din România și din Europa în ceea ce priveşte producția de vaccinuri, seruri şi medicamente, în cadrul căruia „Institutul Cantacuzino să fie un fel de centru, de creier pentru cercetare şi pentru testare și, în fine, pentru a ajunge şi la mare producţie”.

„Trăim într-un univers care ține mai ales de arhitectură istorică, să zicem așa, dar mai puțin de zona unei infrastructuri comparabile cu cea la nivelul internațional. Există foarte multe proiecte pe care le-au câștigat colegii mei de aici și sper să-i ajutăm, Guvernul și Ministerul, să-i sprijinim ca să-și poată duce munca la bun sfârșit, să creeze acest pas, această ambiție. Avem oamenii, avem cercetarea, avem knowhow-ul dar nu avem infrastructura care să ne permită. Personal, vreau să mă ocup de revenirea acestui institut în zona cea mai importantă de producție și de cercetare aplicată necesară pentru România, dar și pentru Europa. Eu cred că vom putea realiza un parteneriat cu cei mai importanți actori europeni în domeniul cercetării și producției de vaccinuri, seruri și medicamente”, a mai spus Dîncu, amintind că Institutul a fost salvat „in extremis de la o ruşinoasă dispariţie”, după o istorie care îl recomandă ca unul dintre „cele mai importante institute de cercetare din acest domeniu din Europa, cu cea mai bună tradiţie, creator de şcoală românească”.

 

După apelul ministrului Apărării, Terapia Cluj a anunțat deja că ar fi interesată să ia parte la acest proiect naţional. Dragoș Damian, directorul producătorului de medicamente clujean, a declarat că își dorește de mulți ani o colaborare cu Institutul Cantacuzino și consideră că s-ar putea realiza „o colaborare pe toate fronturile”, care ar înseamna producție, aprovizionare, desfacerea unor medicamente precum Orostim și Cantastim, despre care spune că sunt „două mărci care au făcut istorie și pot face istorie”.

În 2020, la lansarea Orostim HV, institutul a anunțat că are în vedere dublarea optimizarea fluxului de microproducție, dar și trecerea la producția de masă a noului imunomodulator, prin externalizarea către companii farmaceutice care dețin capacități de producție la nivel industrial. Până la realizarea unui parteneriat public-privat, însă, Institutul supraviețuiește din teste de laborator, medii de cultură și reactivi și din avizarea unor biocide.

 

Înființat în 1921, printr-o lege specială semnată, la 1 aprilie, de Regele Ferdinand, Institutul de seruri și vaccinuri, devenit ulterior „Institutul de microbiologie, parazitologie și epidemiologie Dr. I. Cantacuzino”, iar după ce a fost preluat de MApN, „Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino”, a fost unul dintre cei mai mari producători de seruri și vaccinuri din Europa.

Specialiștii care au lucrat aici au ajutat la eradicarea variolei, o boală virală gravă, care a omorât sute de milioane de oameni pe tot globul. Pe linia de producţie a Institutului s-au aflat peste 300 de produse, între care celebrul Polidin – suspensie imunomodulatoare exclusiv românească care a ferit România de răceli și viroze respiratorii decenii la rând, sau Cantastim, recunoscut și apreciat la nivel global, care stimula organismul în lupta cu anumite forme de cancer.

În 2010, Agenţia Naţională a Medicamentului a retras autorizaţiile de producere şi vânzare a oricărui tip de vaccin, întrucât institutului îi expirase standardul de fabricație, iar aparatura era învechită, trebuia înlocuită. A fost momentul în care România a pierdut patru vaccinuri importante: BCG, gripal, antirabic și antitetanic. În 2014, institutul avea datorii de peste 8 milioane de euro. „Lovitura de grație” a venit însă după pierrea autorizațiilor pentru toate liniile de producție, inclusiv pentru Polidin, iar cercetătorii, neplătiţi de șase luni, au demisionat și au plecat, fie în companii private, fie în străinătate.

 

Sursă foto: MApN