Răspunsul ministrului Rafila la cererea de suplimentare a locurilor la rezidențiat

Ministerul Sănătății transmite că marea majoritate a celor care nu au obținut un loc în spitale au avut punctaje mult sub media celor din anii anteriori și sunt abolvenți ai promoțiilor mai vechi și unii au chiar peste 50 de ani dar „nu au reușit să devină rezidenți după terminarea studiilor medicale”. 

 

În contextul în care în spitale este o criză cronică de specialiști, Ministerul Sănătății a transmis că va analiza cererea candidaților care nu au obșinut loc la exmaenul de intrare în rezidențiat din 14 mai 2023, deși au avut punctaj de admitere, și va păstra legătura cu absolvenții, „astfel încât să fie identificate soluții care să ofere posibilitatea instruirii corespunzătoare și menținerea calității pregătirii”.

O nouă întâlnire între reprezentanții Ministerului Sănătății și cei ai medicilor care solicită suplimentarea locurilor pentru candidații care au obținut un punctaj peste 484 (cât era necesar potrivit metodologiei de admitere), a scos însă la iveală o realitate despre care nimeni a vorbit până acum, dar care ridică multe semne de întrebare la adresa învățământului medical superior, a felului în care sunt admiși și mai ales termină facultatea o parte dintre viitorii medici.

Doar o treime dintre candidații respinși sunt absolvenți ai promoțiilor din ultimii ani, în timp ce două treimi sunt absolvenți ai promoțiilor mai vechi care nu au reușit să treacă examenul de intrare în rezidențiat, indiferent de câte ori au încercat, deși unii dintre ei se apropie de pensie…

 

Punctaje de admitere din ce în ce mai mici

 

„În data de 14 mai 2023, Ministerul Sănătății a organizat, împreună cu universitățile de medicină și farmacie, o sesiune extraordinară suplimentară a concursului de admitere în rezidențiat pentru 628 de locuri rămase vacante în sesiunea din noiembrie 2022, pentru a veni în sprijinul tinerilor medici. Buna pregătire a tinerilor medici admiși în rezidențiat este esențială pentru asigurarea asistenței medicale de calitate. Acesta este scopul procesului de selecție prin concurs”, a reamintit MInisterul Sănătății, într-un comunicat.

La concurs s-au înscris 962 de candidați care și-au asumat, în momentul înscrierii, prin metodologia de concurs, că vor concura pentru ocuparea locurilor rămase neocupate în sesiunea din toamna anului 2022 (628 de locuri/posturi).

În urma concursului, 863 de candidați au obținut peste punctajul minim care face posibilă admiterea, respectiv, 60% din nota cea mai mare obținută în această sesiune, adică punctaje între 484 și 807, din 1000 posibile (adică, s-ar putea spune că unii au fost admiși cu medii de 4,84). Ce-i drept, potrivit metodologiei de concurs, punctajul minim necesar pentru a fi admiși este de 60% din punctajul maxim obținut și nu din punctajul maxim posibil, cum era altădată, iar „candidații care se clasează în afara numărului de locuri/posturi publicate la concurs sunt declarați respinși”. Ministerul subliniază însă că punctajul minim „este necesar, dar nu suficient pentru ocuparea unui loc sau post”.

 

Candidați pereni… 

 

Ultimul candidat care a ales un loc dintre cele 628 disponibile la sesiunea extraordinară din 14 mai a obținut 529 de puncte. „În ultimii 7 ani, punctajele minime cu care s-au ocupat locuri la sesiunile din toamnă a concursului de rezidențiat au fost situate în intervalul 559-567, respectiv, 565 în sesiunea din noiembrie 2022”, reamintește Ministerul Sănătății.

În urma repartiției și a ocupării tuturor locurilor și posturilor scoase la concurs, 208 candidați au care au obținut punctaje între 484 și 528 au fost respinși, fiind situați „mult sub media punctajelor minime cu care s-au ocupat locuri și posturi la sesiunile ordinare ale concursului” din toți anii precedenți.

Ministerul Sănătății subliniază că „numai 29% dintre aceștia au vârste cuprinse între 25 – 30 de ani, fiind absolvenți ale ultimelor 5 promoții ale Facultăților de Medicină. Restul au vârste de peste 30 de ani și chiar peste 50 de ani (14%). Nu este vorba despre medici rezidenți, ci despre absolvenți ai Facultăților de Medicină care nu au reușit să devină rezidenți după terminarea studiilor medicale”. Așadar, 138 dintre candidații care nu au obținut un loc la examen au mai mult de 5 ani de la terminarea facultății, iar 30 au vârste cuprinse între 40 și 63 de ani, dar nu au reușit să obțină punctaj de admitere la niciuna dintre sesiunile de intrare în rezidențiat, indiferent de câte ori au încercat…

 

De ce sunt evitate specialitățile chirurgicale?

 

Așa cum a subliniat și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, cu ocazia organizării sesiunii extraordinare de admitere în rezidențiat, specialitățile chirurgicale au devenit neatractive, astfel că se impune o regândire a învățământului superior medical și o mai bună orientare profesională încă din timpul facultății, în contextul în care tot mai mulți absolvenți de medicină aleg specialități clinice care le permit să-și deschidă rapid cabinete particulare, unde pot câștiga mai bine decât în spitale, cu efort mai mic.

Desigur, poate ar trebui ca și condițiile de admitere să crească în exigență, dar poate că și calitatea și interesul profesorilor ar trebui să fie stimulate, astfel încât la terminarea studiilor, absolvenții să fie interesați în primul rând de profesia aleasă și de calitatea actului medical, să nu mai fie nevoiți să se gândească la cât și cum câștigă.

Și poate cel mai important ar fi să fie răsplătită performanța, așa cum se întâmplă în cele mai multe dintre țările civilizate, astfel încât prețul actului medical și cel al educației să fie unul corect, iar cei care rezolvă cazuri medicale complexe și operează zeci de pacienți lunar, sau dascălii care sunt capabili să dea absolvenți remarcabili să nu mai fie plătiți la fel cu cei care merg la serviciu mai mult pentru a face act de prezență și pentru a-și primi salariul…

 

Dacă până în urmă cu câțiva ani, specialitățile chirurgicale erau primele ocupate la rezidențiat, după sesiunea din noiembrie 2022 au rămas 99 de locuri la Chirurgie generală, peste 150 în alte specialități chirurgicale și 95 de locuri la Medicina de urgență:

– Anestezie și Terapie Intensivă – 10 locuri

– Boli infecțioase – 6 locuri

– Chirurgie cardiovsculară – 10 locuri

– Chirurgie generală – 99 locuri

– Chirurgie orală și maxilo-facială – 9 locuri

– Chirurgie pediatrică – 23 locuri

– Chirurgie toracică – 8 locuri

– Chirurgie vasculară – 15 locuri

– Epidemiologie – 6 locuri

– Expertiză medicală a capacității de muncă – 4 locuri

– Farmacologie clinică – 9 locuri

– Gastroenterologie pediatrică – 5 locuri

– Geriatrie și gerontologie – 25 locuri

– Hematologie – 14 locuri

– Igienă – 17 locuri

– Medicina Muncii – 20 locuri

– Medicina de familie – 46 locuri

– Medicina de urgență – 95 locuri

– Medicina internă – 29 locuri

– Microbiologie medicală – 8 locuri

– Nefrologie – 8 locuri

– Nefrologie pediatrică – 4 locuri

– Neonatologie – 34 locuri

– Neurochirurgie – 3 locuri

– Oncologie și hematologie pediatrică – 5 locuri

– Ortopedie pediatrică – 4 locuri

– Ortopedie și traumatologie – 56 locuri

– Sănătate publică și management – 43 locuri

– Urologie – 13 locuri.