Renegocierea contractelor de achiziție a vaccinurilor anti-COVID, susținută de România la EPSCO
Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul român al Sănătății a subliniat, de asemenea, la Consiliul ministerial EPSCO – Secţiunea sănătate, că asigurarea confidențialității și a protecției datelor pacienților sunt deosebit de importante.
A. Rafila (sursa foto:caleaeuropeana.ro)
Miniștrii sănătății ai statelor membre UE s-au reunit marți, 14 iunie 2022, la Luxemburg, pentru a dezbate în Consiliul de Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO), datele medicale din spațiul european și a discuta despre strategia UE în domeniul sănătății mondiale. Spațiul european al datelor medicale reprezintă o propunere de directivă (din mai 2022) menită să faciliteze accesul pacienților la datele lor medicale în format electronic și să pună aceste date la dispoziția profesioniștilor din domeniul sănătății din întreaga UE.
Pregătirea sistemelor de sănătate, răspunsul precoce și intervenția eficientă pentru controlul urgențelor de sănătate publică sunt ținte ce pot fi atinse la nivelul fiecărui stat membru și la nivelul UE prin crearea spațiului european al datelor medicale. Astfel, „un calendar rezonabil, care să permită adoptarea legislației și transpunerea efectivă, acordarea de asistență tehnică, în vederea asigurării interoperabilității sunt elemente care trebuie luate în considerare odată cu adoptarea propunerii de regulament”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul român al Sănătății. Într-una din intervențiile sale din plenul reuniunii EPSCO, de la Luxemburg, prof. dr. Alexandru Rafila a subliniat că „România consideră importantă adoptarea unui Regulament privind Spațiul de date în sănătate, care să asigure confidențialitatea și protecția datelor fiecărui cetățean, iar utilizarea acestuia să ducă la îmbunătățirea sănătății din UE, ținând cont de prioritățile identificate în fiecare stat membru”.
Alexandru Rafila
Ministrul Rafila a subliniat că prezentarea propunerii de regulament de către Comisia European privind spațiul european al datelor reprezintă un „pas semnificativ pentru realizarea unei Uniuni Europene a Sănătății” de care vor beneficia cetățenii, profesioniștii din sănătate, decidenții în domeniul politicilor publice, dar și cercetarea și industria. „Urgențele de sănătate publică sunt evenimente care ne influențează decisiv sănătatea, viața socială și economia. Schimbul de informații și date, uniformizarea raportărilor, mecanismele de luare a deciziilor având la dispoziție același set de date a permis statelor membre ale UE să controleze extinderea pandemiei și să ofere soluții pentru reluarea rapidă a activităților economice”, a declarat ministrul român al Sănătății, în intervenția sa din cadrul reuniunii EPSCO.
Cu același prilej, miniștrii Sănătății din Uniunea Europeană și-au exprimat opiniile privind revizuirea Strategiei globale de sănătate a Uniunii Europene și au propus adaptarea strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în funcție de contextul epidemiologic actual, invocând totodată posibilitatea renegocierii contractelor pentru vaccin, pentru a evita risipa și pentru a răspunde nevoilor reale de sănătate publică referitoare la vaccinarea împotriva COVID-19.
Referitor la vaccinarea împotriva Covid-19, Alexandru Rafila a subliniat că România susține găsirea unei soluții care să țină cont de contextul actual, prin care să se evite pierderea unor mari cantități de vaccin care trebuie plătit de statele membre. „În acest sens, România este co-semnatară a scrisorii inițiate de Polonia, alături de alte 9 state membre, care propune soluții ce ar putea să constituie elemente de negociere ale reprezentanților CE și cei ai producatorilor și care să acorde mai multă flexibilitate în cadrul contractelor de achiziție comune. Furnizarea de vaccin trebuie să țină seama de capacitatea de absorbție din statele membre, de diminuarea eficacității vaccinurilor față de tulpinile circulante, iar încrederea în vaccinuri, în general nu trebuie afectată de situația generată de actualele contracte pentru vaccinurile împotriva COVID-19”, se arată într-un comunicat remis de Ministerul Sănătății.
În luna aprilie, premierul Nicolae Ciucă declara că Ministerul Sănătăţii analizează, deja, costurile unei eventuale decizii de renunţare la contractele pentru cele 40 de milioane de doze de vaccin anti-COVID pe care ar urma să le primim anul acesta şi anul viitor, subliniind că 85% din vaccinurile împotriva COVID-19 care se află acum în țară vor expira până la 31 octombrie, în condițiile în care românii nu se mai vaccinează și nici alte țări nu se mai arată interesate să le cumpere sau să le primească gratis.
În timpul lucrărilor, reprezentanții CE și ai Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor au prezentat și informări cu privire la creșterea cazurilor de hepatită de origine necunoscută la copii și a cazurilor de variola a maimuței. Comisarul european pentru Sănătate Alimentară, Stella Kyriakides, a anunțat că Autoritatea pentru Pregătirea și Răspunsul în domeniul Sănătății din cadrul Comisiei Europene (HERA) a încheiat un contract cu compania Bavarian Nordic pentru a achiziționa 109.090 de doze de vaccinuri de generația a treia, ca răspuns la actualele focare de variola maimuței, subliniind că „prin acordul semnat astăzi, ne asigurăm că statele membre vor avea acces la vaccinurile atât de necesare pentru a proteja persoanele expuse la variola maimuței”, subliniind că „aceasta este o demonstrație concretă a capacității noastre consolidate de a răspunde rapid la crizele din domeniul sănătății, dar și a răspunsului rapid și colectiv pe care îl poate oferi o Uniune Europeană a Sănătății”. Ea a mai spus că este pentru prima dată când bugetul UE este utilizat prin intermediul programului EU4Health pentru a achiziționa direct vaccinuri pentru statele membre.
Totodată, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la prelungirea regulamentului de instituire a certificatului digital COVID al UE până la 30 iunie 2023, astfel încât călătorii din UE și cei din țările terțe conectate la sistem să poată continua să își folosească certificatul digital COVID al UE pentru a călători în statele membre în care sunt necesare aceste certificate de călătorie. În cazul în care situația sanitară o permite, regulamentul ar putea fi abrogat mai devreme.
Stella Kyriakides – Comisar european Sanatate
În cadrul reuniunii, un subiect intens discutat a fost despre asistența medicală și sprijinul umanitar acordat Ucrainei și cetățenilor ei refugiați în țări membre ale UE. S-a subliniat că de 120 de zile, în fecare zi, în fiecare oră, în fiecare minut, oamenii din Ucraina suferă și se pied vieți. Până astăzi, aproape 600 de pacienți grav bolnavi și răniți au fost transferați în statele membre și partenerii SEE pentru tratament și îngrijire. De asemenea, sunt ajutați pacienții cu boli rare prin rețelele europene de referință, sunt sprijinite victimele violenței sexuale și sunt ajutați copiii care au fost răniți de explozia minelor, să obțină proteze. „Dar războiul este departe de a fi încheiat, de aceea, nu trebuie doar să ne menținem sprijinul pentru Ucraina și țările care se învecinează cu Ucraina, ci trebuie să îl creștem și să ne asigurăm că îl menținem în timp”, a mai sous Kyriakides.
Sesiunea finală a fost dedicată revizuirii Strategiei globale de sănătate a Uniunii Europene pentru o „Uniune Europeană a Sănătății”, care trebuie să răspundă nevoilor cetățenilor de a juca un rol mai activ în protejarea sănătății lor și în respectarea dreptului universal la sănătate. Noua strategie ar trebui să îmbunătățească accesul la serviciile de asistență medicală și la cele de sănătate publică și să asigure coordonarea și reziliența sistemelor de sănătate din statele membre în situații de criză.
