REPORTAJUL DE DUMINICA: Universitatea de vara a olimpicilor

La Buzau a inflorit o idee care s-a dovedit, la finalul unei saptamani de prelegeri, a fi frumoasa. Iar cand ai tinerii in prim plan, reusita incepe aproape din start! 50 de olimpici au fost recompensati de Consiliul Judetean Buzau cu o tabara de exceptie, pentru „meritele obtinute la competitiile nationale”, pentru mintea lor sanatoasa pe care daca am sti s-o pastram acasa s-ar insanatosi cu siguranta intreaga tara.

E drept, pana acum nimeni nu i-a intrebat pe olimpicii nationali de ce se decid, in clasele terminale de liceu, sa plece la studii in strainatate, astfel incat si partea urmatoare din viata sa li se hotarasca din mers.

Aflu insa la Poiana Pinului ca organizarea unei Universitati de Vara de Cultura si Civilizatie este o metoda de a le raspunde tinerilor la acele intrebari la care manualele scolare nu fac fata. Sau, poate, este o masura a voluntarilor de la Fundatia Origini Carpatice, cu sprijinul mai-marilor judetului, sa le arate acestor tineri exceptionali ce valori au la ei acasa si sa stie ca, la un moment dat, si ei se pot numara printre aceste valori si vor putea deschide noile editii ale unei astfel de universitati.

 

Scriu reportajul de astazi putin stangaci, pentru ca Senatul primei editii a acestei Universitati a inclus nume importante din fizica, medicina, armata, cercetare, arta si cate alte domenii, iar decan a fost ales academicianul Ovidiu Bojor, ajuns la venerabila varsta de 91 de ani.

Concret, intre 29 august si astazi, 6 septembrie, in tabara de trei stele de la Poiana Pinului s-au aflat nume de cinci stele ale stiintei romanesti. Vorbim despre prof. univ. dr. Leon Zegrean, gen. rez. Mircea Chelaru, gen. rez. prof.univ.dr. Constantin Dulcan, conf.univ.dr. Gheorghe D. Iscru, acad. Ovidiu Bojor, prof. dr. Alexandru Mironov, biolog genetician dr. Georgeta Cardos, fizicianul Andrei Dorobantu, cercetatorul Daniel Roxin, cercetatorul Gabriel Dobre, dr. Alexander Rodewald, pr.prof.dr. Mihail Milea, prof. dr. Viorica Nebel, prof. dr. Valeriu Susnea au adus, in atentia a 50 de elevi olimpici buzoieni si a peste 30 de adulti care activeaza in diverse domenii, teme complexe, din specialitatea fiecaruia.

 

Vineri, in ultima din ultimele zile de activitate in Universitatea de Vara Origini Carpatice, atentia era atintita spre gen. in rezerva Mircea Chelaru, care a tinut audienta cu sufletul la gura pret de peste un ceas.Intre timp, Alexandru Mironov isi pregatea interventia despre homo sapiens, cautand o mama si un copil drept material didactic.

In sala de conferinte, printre elevi am vazut profesori tineri, aflati la inceput de cariera, carora astfel de expuneri chiar le sunt necesare in cariera de la catedra.

Daca in prima parte a zilei s-a conferentiat in salile Taberei de la Poiana Pinului, in partea a doua din zi, profesorii prezenti au organizat ateliere de lucru cu teme concrete, iar gazdele de la Fundatia Origini Carpatice au pus la cale drumetii si excursii, astfel incat judetul Buzau sa fie cunoscut si prin ochii celor care au drept activitate imbunatatirea stiintei si a culturii.

 

De serviciu, la capitolul gazde, Marius Constantinescu si Stefan Davidescu, unul voluntar, celalalt presedinte al Fundatiei. Atat de bine cunoscator al judetului Buzau la suprafata, dar mai ales intre straturile de pamant care ascund istoria, Marius Constantinescu spune ca „scopul acestei universitati este de a recrea, intr-un fel, Universitatea lui Nicolae Iorga, infintata in 1908, la Valenii de Munte, din dorinta de a raspandi cat mai multa lumina si invatatura buna. Deosebirea este ca acolo se adunau mintile lumintate ale politicii si economiei nationale, pentru a pune tara la cale, in timp ce aici avem in prim plan tinerii, cei de liceu si cei care fac primii pasi in activitatea profesionala, carora le aducem in fata oameni ilustri care fac cinste medicinii, artelor frumoase, fizicii sau istoriei si nu le mentionez pe toate pentru ca in anii care vor urma vrem ca Universitatea sa capete un contur si mai complex. Important este ca in acest context elitist sa se lanseze anumite teme de discutie asupra carora participantii sa reflecteze si sa incerce sa gaseasca raspunsuri si, de ce nu, sa prezinte dovezi”.

 

De cealalta parte, Stefan Davidescu, intre o discutie despre noul Cod Fiscal la alcatuirea caruia a participat direct, in calitate de presedinte al UGIR 1903 Buzau, si o alta despre universitate, imi spune ca demersul infiintarii acestei institutii culturale nu este primul in Romania, dar este primul la Buzau, iar „din 2016, cursurile Universitatii vor fi bugetate prin Consiliul Judetean Buzau, deci ii vom da o structura si o calitate oficiala. Avem in vedere nu sa le atragem tinerilor atentia ca Romania nu este o tara de parasit, ci sa le demonstram ca trebuie sa ramana aici, prin prezenta unor oameni ca gen. Constantin Dulcan, ca profesorul Mironov sau ca dr. Cardos care face studii si cercetare in plan international. De ce trebuie sa se lase pacaliti ca la noi viata e grea si ca in alte state e mai usor? De ce? Iar cei de acolo sa se foloseasca de munca acestor tineri de exceptie? Noi avem o istorie bogata si o economie pe care ne putem baza, asa ca o minte luminata poate fi succesul oricarui domeniu in care s-ar lansa. Noi le punem in fata profesori cu vasta activitate, care stiu sa pretuiasca valorile romanesti. Oricum, cei prezenti aici au spus ca nu au fost, vreodata, cu toti in aceeasi incapere”.

 

Startul evenimentului a fost dat, asa cum era si firesc, de Stefan Davidescu, in calitate de gazda si de organizator, care pe langa discursul de bun venit a lansat  provocarea la dialog, la dezbateri, ca modalitati de comunicare intre generatii. Dr. Iscru a adus in prim-plan definitia dacologiei, ca stiinta a identitatii nationale reale, iar pe aceeasi tema au sustinut alocutiuni gen.rez. Mircea Chelaru, gen.rez. Constantin Dulcan, acad. Ovidiu Bojor si prof. univ. Leon Zagrean.

Eu sunt insa curioasa sa aflu cum poate intra fizica, spre exemplu, in randul culturii si cum poate fi ea explicata, astfel incat sa atraga atentia tanarului olimpic pragmatic. „Fizica este intre stiinta si cultura, iar eu povestec, efectiv, fizica. Lucrez la Institutul de la Magurele, unde munca este altfel, iar noi, toti cei de acolo, nu simtim ca mergem la serviciu. Nici nu spunem ca mergem la munca, ci pe toti colegii mei ii veti auzi ca merg la Institut. Fizica spune o poveste frumoasa care plaseaza omul in centrul ei”, imi explica fizicianul Andrei Dorobantu, cu o lejeritate care m-a cucerit. Omul de stiinta priveste atat de natural un domeniu greu accesibil pentru marea masa a tinerilor… Iar exemplul sau poate fi unul care sa usureze gandirea despre acea materie incarcata de reguli, formule si legi.

 

Fac o usoara cale intoarsa catre Marius Constantinescu, pentru a-mi explica in ce mod se va termina Universitatea. „Cu foc de tabara!” – spune acesta. Si zambeste, semn ca oboseala acumultata timp de o saptamana este in plina ascensiune.  „Serios vorbind, toti participantii vor primi diplome de participare si vor ramane cu satisfactia ca numele mari ale stiintei si ale culturii le-au spus povestea omului in diferite etape ale istoriei si vietii, ca aici s-a dat definitia civilizatiei moderne si ca in Carpatii de Curbura, in afara de magnetismul profund al pamantului, avem si oameni de o importanta nestiuta” – ma pune la curent profesorul si istoricul buzoian care, de atatea ori, mi-a oferit lectii de cultura si civilizatie, explicandu-mi ca „sanatatea unei natii sta in mare parte in cunoastere, in pastrarea, respectarea si promovarea traditiilor, iar ancorarea in istorie si scoaterea la lumina  a dovezilor inseamna de fapt… recunoastere”.

 

Nu apuc sa aflu si care este entuziasmul participantilor la cursurile primei editii a Universitatii de Vara Origini Carpatice destinata culturii si civilizatiei, pentru ca pauza era departe de posibilitatea mea de asteptare. Intervievez insa o eleva de liceu si imi spune ca interesant este insasi faptul ca in fata ei „se afla oameni care lucreaza numai pentru o singura cauza – spre exemplu, cercetarea in medicina, iar domnul Bojor ne-a fascinat, efectiv, vorbindu-ne despre viata sanatoasa pe care ar trebui sa o avem vreme indelungata, nu asa cum ne gandim noi, si ca mancand rapid sau fast food nu trecem de varsta de 60 de ani, sa spun. Eu imi doresc sa urmez medicina si astept cu nerabdare fiecare profesor care vorbeste despre un sector al acesteia. Sunt clasa a XII-a, acum din toamna, si sunt olimpica nationala la biologie” – imi spune tanara, scurt si concis, cu naturalete.

Poate ca asa este bine sa si termin reportajul acesta. Olimpicii nostri au trait bucuria de a asculta oameni ilustri ai Romaniei, a caror preocupare este una singura – dezvoltarea.