Rezistența la antibiotice, provocarea secolului XXI – workshop SUUMC
În cadrul proiectului REVERSE, coordonat de Universitatea din Zurich (Elveția), la Spitalul Militar Central s-a desfășurat, timp de două zile, un workshop online cu privind prevenția și controlul infecțiilor intraspitalicești.
Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC) a organizat, în zilele de 28 și 29 martie, un workshop cu participare online, cu tema „Prevenirea și controlul infecțiilor în spitale”, adresat personalului medical, medici și asistenți medicali cu atribuții și competențe în activitatea de supraveghere și control a infecțiilor asociate asistenței medicale din SUUMC și din alte 5 unități medicale dedicate pacienților cu boli acute din Grecia Italia și Spania.
„Într-un context global extrem de complicat, marcat de recrudescența unor fenomene cu evoluție imprevizibilă și impact transversal, evenimente care au pus în dificultate societate modernă și capacitatea ei de reziliență, infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, cu implicații profunde atât pe plan epidemiologic, cât și clinic, afectând prognosticul pacienților, și economic, ridicând costurile de spitalizare și logistice. În acest context, activitatea de supraveghere și control a infecțiilor asociate asistenței medicale s-a dovedit că are un impact major, multilateral, transformând-o dintr-un domeniu de expertiză, într-unul subsumat obligațiilor profesionale ale personalului medico‑sanitar și auxiliar”, transmite SUUMC, printr-un comunicat.
Începând cu anul 2021, Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” (SUUMC), alături de alte cinci spitale din România (Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara; Spitalul Clinic Județean Mureș; Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu; Institutul Clinic Fundeni), sub coordonarea Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a demarat proiectul „REVERSE (pREVention and management tools for rEducing antibiotic Resistance in high prevalence Settings)”, derulat pe o perioadă de 5 ani.
„Proiectul REVERSE, coordonat de Universitatea din Zurich (Elveția) este susținut de un consorțiu puternic din lumea academică, organizații de sănătate și guvernamentale, incluzând 12 parteneri din Grecia, Israel, Italia, Olanda, România, Spania, Elveția și Marea Britanie”, se menționează în comunicatul SUUMC.
Proiectul urmărește reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale cauzate de bacterii Gram-negative multirezistente prin aplicarea unui program complex de intervenții eficiente, în etape, bazat pe dovezi științifice, pentru a îmbunătăți capacitatea de testare microbiologică, prevenirea și controlul infecțiilor în spitale și utilizarea judicioasă a antimicrobienelor. Un alt obiectiv al proiectului este facilitarea schimbului de expertiză prin crearea platformelor de dialog între specialiști și asigurarea fluxului de informații și bune practici în domeniu.
Emergența rezistenței la antibiotice a devenit o problemă serioasă la nivel global, în plină expansiune, datele până în anul 2050 nefiind deloc optimiste, unii autori estimând 10 milioane de decese/ an. Dezvoltarea și implementarea unor strategii eficiente de prevenție și control reprezintă elemente cruciale în combaterea acesteia.
„Dezvoltarea bacteriilor rezistente este un fenomen natural care este exacerbat și accelerat de utilizarea inadecvată a antibioticelor în domeniile sănătății umane și animale. Antibioticele acționează pentru a elimina cele mai sensibile bacterii, dar unele bacterii sunt capabile să supraviețuiască și să se adapteze prin dobândirea«genelor de rezistență», fie prin mutația genelor existente, fie prin dobândirea de gene noi”, explică specialiștii SUUMC.
Utilizarea nejustificată a antibioticelor, cum se întâmplă de exemplu în infecțiile virale (răceală, dureri în gât și alte infecții respiratorii etc.), când utilizarea antibioticelor este inutilă și chiar dăunătoare, favorizeaza rezistență bacteriană, crescând numărul de tulpini bacteriene rezistente. „Astăzi, tratamentul tot mai multorde infecții, cum ar fi pneumonia, tuberculoză, septicemia și gonoreea a devenit dificil și uneori imposibil, deoarece antibioticele își pierd eficacitatea. Vedem, de asemenea, reapariția anumitor boli (ex. tuberculoză) din cauza rezistenței la antibiotice”, subliniază medicii.
Noi antibiotice sunt în curs de dezvoltare, dar niciunul dintre ele nu este considerat eficient împotriva celor mai rezistente bacterii. Va dura cinci până la zece ani înainte că acești noi compuși să devină disponibili.
Pe parcursul secolului al XX-lea, îmbunătățirile condițiilor de igienă, crearea de vaccinuri și programe de vaccinare pe scară largă și dezvoltarea antibioticelor au avut un impact uriaș asupra speranței de viață și a calității vieții la nivel mondial.
Antibioticele reprezintă una dintre descoperirile majore ale medicinei moderne. Existența lor a făcut posibile multe dintre „miracolele noastre medicale” actuale: transplanturi de organe, tratamente pentru cancer, terapii care modifică în mod benefic sistemul imunitar (pentru boli precum artrită reumatoidă, psoriazis sau boală Crohn, de exemplu) sau proceduri chirurgicale complicate. „Fără antibiotice, complicațiile acestor intervenții medicale datorate infecțiilor ar fi prea frecvente, dăunătoare și, eventual, letale”, susțin specialiștii.
Consecințele rezistenței la antibiotice:
• Eșecul tratamentului care duce la probleme cronice;
• Creșterea morbidității (dizabilități, rezultate slabe) și a mortalității;
• Efecte adverse ale tratamentelor alternative (potențial mai puțîn eficiente, posibil mai toxice);
• Recidivă infecției după tratament;
• Răspândirea crescută a bacteriilor rezistente la antibiotice și a infecțiilor asociate acestora, dobândite în comunitate și unități de asistență medicală;
• Utilizarea crescută a antibioticelor;
• Lipsa disponibilității antibioticelor eficiente din punct de vedere clinic;
• Internări mai lungi și mai complicate în spital;
• Costuri excesive de asistență medicală;
• Scăderea productivității economice și sociale.
Impactul rezistenței la antibiotice asupra vieților, sistemelor de sănătate și economiilor este considerabil și va continuă să crească. Potrivit estimărilor privind efectele economice, costul anual pentru sistemul de sănătate din SUA, de exemplu, a fost estimat la 21-34 miliarde de dolari și mai mult de 8 milioane de zile suplimentare în spital. Costurile medicale sunt însă doar o parte a ecuației, reducerea ocupării forței de muncă și a veniturilor, precum și creșterea cheltuielilor naționale cu asistență medicală trebuie, de asemenea, luate în considerare la evaluarea impactului financiar.
UE estimează că rezistență la antibiotice cauzează 600 de milioane de zile de productivitate pierdută în fiecare an, în timp ce în Thailanda, unii cercetători estimează că aceasta duce la pierderi de productivitate de 2 miliarde USD pe an.
Raportul O’Neill estimează că, până în 2050, rezistența la antibiotice poate duce la pierderea indusă a PIB-ului mondial de 100 de miliarde de dolari americani.
Potrivit Băncii Mondiale, fără limitarea rezistenței la antibiotice, costurile anuale ar putea deveni la fel de masive ca și cele ale crizei financiare globale din 2008.
Din păcate, obiectivele dezvoltării durabile pentru 2030 – eliminarea sărăciei și a foametei, asigurarea unei vieți sănătoase, reducerea inegalităților și revitalizarea parteneriatelor globale – vor rămâne, probabil, nerealizate.
