Riscul de AVC creste in perioada geroasa

Scaderea brusca a temperaturilor duce la formarea de cheaguri si la blocarea arterelor, mai ales in cazul persoanelor cu hipertensiune arteriala si boli cardiace, explica medicii.

 

La fiecare cinci minute, o persoana din lume sufera un Accident Vascular Cerebral (AVC). Aceasta afectiune, una dintre cele mai invalidante, apare atunci cand sangele nu mai iriga creierul si, din aceasta cauza, nu primeste nici oxigenul de care are nevoie, astfel ca o parte a creierului sufera leziuni temporare sau permanente. In luna ianuarie se inregistreaza, in fiecare an, un varf al cazurilor de AVC, iar medicii explica acest femomen prin faptul ca ianuarie este, de obicei, luna cea mai geroasa, iar din gerul poate favoriza formarea de cheaguri si bocarea arterelor, mai ales in cazul persoanelor varstnice si cu afectiuni cardiace.

Exista doua tipuri de AVC. Cel mai frecvent (80-90 la suta di n cazuri) este cel ischemic, care apare atunci cand fluxul sanguin este impiedicat sa ajunga la creier. Irigarea creierului cu sange este blocata intr-o anumita parte, privand celulele creierului de oxigen si de unele dintre substantele nutritive. Cauza principala a acestui tip de obstructie este, de obicei, ateroscleroza, o afectiune in care placa sau depozitele de grasime (aterom) depozitate pe peretii arterelor de la nivelul creierului si gatului pot duce la ingustarea sau blocarea fluxului sanguin.

Cel de-al doilea tip de AVC este cel vascular cerebral hemoragic, care are loc in cazul in care un vas de sange se sparge si inunda tesuturile cerebrale din jur, din cauza presiunii sanguine ridicate. Are loc, astfel, o hemoragie intracerebrala.

 

Istoricul familial, inaintarea in varsta (riscul se dubleaza la fiecare 10 ani, dupa varsta de 55 de ani), hipertensiunea arteriala (HTA), bolile cardiace, fumatul (risc de doua pana la trei ori mai mare pentru fumatori comparativ cu nefumatorii), obezitatea abdominala, diabetul, sedentarismul, dieta nesanatoasa, consumul excesiv de alcool, raportul de grasimi din sange, stresul psihologic, utilizarea pe termen indelungat a pilulelor anticonceptionale, scaderea brusca a temperaturilor sunt principalii factori de risc ai declansarii AVC.

Toti acesti factori sunt asociati cu un risc crescut de atac cerebral ischemic, insa hipertensiunea, fumatul, obezitatea abdominala si dieta cresc riscul de atac cerebral hemoragic. Hipertensiunea arteriala este, potrivit medicilor cardiologi, cel mai crescut factor de risc, persoanele care sufera de HTA fiind de doua ori si jumatate mai expuse riscului de AVC.

Statisticile arata ca inainte de varsta de 55 de ani, barbatii sunt mai predispusi sa faca accident vascular cerebral decat femeile, iar dupa 55 de ani, riscul de AVC este acelasi pentru ambele sexe. Creste insa riscul de deces prin AVC pentru femmei, dupa aceasta varsta.

 

Gerul este, potrivit specialistilor, unul dintre factorii favorizanti. Scaderea brusca a temperaturilor duce la o crestere a numarului de atacuri cerebrale, prin formarea de cheaguri si blocarea arterelor.

Riscul de accident vascular cerebral (AVC) creste semnificativ atunci cand temperaturile scad si umiditatea creste, releva un studiu realizat de cercetatori de la cateva universitati americane, care au analizat dosarele medicale ale 140.000 de pacienti internati cu AVC ischemic (prin obstructie arteriala).

Cercetatorii de la American Stroke Association au coroborat informatiile medicale cu datele furnizate de serviciile meteo din Statele Unite, iar concluzia a fost ca dupa neutralizarea unor factori precum varsta, sexul si antecedentele medicale, scaderile bruste de temperatura si cresterile gradului de umiditate se asociaza cu o crestere a riscului de AVC. Oamenii de stiinta explica acest fenomen prin faptul ca frigul provoaca vasoconstrictie (contractia vaselor sanguine) si cresterea presiunii arteriale, in timp ce umiditatea accelereaza pierderea de caldura a organismului (amplificand efectele frigului).

 

Un alt stdiu, realizat de cercetatori germani de la Spitalul Universitatii Jena (Turingia) si publicat in Jurnalul european de Epidemiologie, arata ca frigul exterior determina cresterea cu pana la 30% a riscului de accident vascular cerebral (AVC), scaderea temperaturii determinand o crestere semnificativa a spitalizarilor pentru afectiuni cardiovasculare.

Pentru a intelege influenta frigului asupra sanatatii pacientilor, cercetatorii germani au examinat 1.700 de persoane din orasul Jena, coroborand apoi datele despre starea lor de sanatate cu cele ale buletinele meteorologice realizate cu trei zile inaintea spitalizarii fiecarui bolnav. Verificand daca au aparut schimbari notabile in starea de sanatate, determinate de conditiile climatice, au concluzionat ca in conditiile scaderii bruste a temperaturii cu cel mult 2,9 grade Celsius, creste riscul de AVC cu 11%, in primele doua zile dupa racire.

La pacientii cu hipertensiune, cu colesterol marit sau fumatori, riscurile cresc pana la 30%. Observand pacientii, cercetatorii au constatat ca frigul are tendinta sa complice circulatia sanguina si, prin urmare, sa favorizeze aparitia cheagurilor. Acestea pot bloca rapid canalele care iriga creierul. In plus, frigul poate duce la ingustarea vaselor sanguine si la cresterea presiunii arteriale, factori extrem de periculosi, care sporesc semnificativ riscul unor atacuri cerebrale.

 

In cazul in care gerul se instaleaza brusc, dar si in perioada geroasa, in general, cateva masuri de prudenta pot fi salvatoare. Mai ales persoanele cu risc crescut (varsnicii, hipertensivii) trebuie sa fie atente la cel mai mic semn de avertizare si sa solicite, de urgenta, ajutorul medicului.

Printre simptomele generale ale accidentului vascular cerebral se numara o stare de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului, tulburari de vedere la un ochi sau la ambii (vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii), confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti, tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii, dureri de cap severe. Aproximativ 35% dintre persoanele care sufera de atac cerebral tranzitor isi pierd vederea la unul dintre ochi. Daca o persoana manifesta orice simptom al unui AVC trebuie sa consulte de urgenta un medic, deoarece timpul este esential in tratarea accidentului vascular cerebral. Riscul de AVC dupa un accident vascular cerebral tranzitor este mai mare in primele 48-72 de ore. Asadar, trebui sa se solicite imediat asistenta medicala chiar daca simptomele s-au ameliorat.

Asadar, persoanelor cu risc de AVC li se recomanda prudenta in conditiile unor variatii meteorologice, mai ales daca au o varsta inaintata sau sunt cunoscute cu hipertensiune arteriala.