Riscul de Covid-19, mai ridicat în orașele poluate

Cu cât o zonă a fost expusă cât mai mult fenomenului de poluare, cu atât locuitorii săi sunt mai susceptibili să contracteze mai ușor noul coronavirus.

Este deja dovedit faptul că locuitorii din orașele în care se înregistrează un grad ridicat de poluare sunt mia expuși riscului de îmbolnăvire, iar afecțiunile respiratorii au o incidență mai ridicată în cadrul acestor comunității. Odată cu apariția pandemiei de Covid-19, atenția cercetătorilor din întreaga lume s-a îndreptat asupra noului coronavirus, iar unul dintre studiile efectuate a vizat evoluția cazurilor de îmbolnăvire în zonele expuse timp îndelungat la poluare. Rezultatele studiului, coroborate cu statisticile oficiale referitoare la numărul cazurilor de îmbolnăviri, demonstrează că incidența Covid-19 este mai ridicată în orașele și zonele care sunt expuse de mult timp la poluare, iar un semnal de alarmă în acest sens a fost tras zilele trecute de directoarea Departamentului de Sănătate Publică şi Mediu din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, dr. Maria Neira.

„S-a evidenţiat o legătură, ce trebuie încă verificată, care arată că în oraşele cu niveluri mari de poluare, infecţia COVID-19 a lovit mai mult cetăţenii şi nu este un lucru întâmplător. Dacă distrugem natura, care este sursa noastră de viaţă, vom provoca probleme grave de sănătate publică şi ne vom face singuri rău”, a declarat aceasta în cadrul unei videoconferințe. Medicul spaniol a mai precizat că poluarea, asociată cu supraaglomerarea marilor orașe constituie un mediu extrem de prielnic pentru dezvoltarea și propagarea anumitor virusuri, așa cum ester și Sars-Cov-2.

Maria Neira

Din păcate, aceasta  nu este o problemă care să poată fi rezolvată în termen scurt, însă experta OMS a precizat că este nevoie ca autoritățile și organizațiile societății civile să se concentreze pe diminuarea fenomenului poluării și limitarea distrugerilor provocate mediului înconjurător.

„Trebuie să înţelegem că distrugerea mediului înconjurător înseamnă acel consum nestăvilit, traficul supraaglomerat, comerţul cu animale sălbatice, practicile agricole intensive, defrișările, poluarea cu plastic. Dincolo pandemia care focalizează atenţia, problema schimbărilor climatice rămâne aici şi necesită recuperarea ecosistemelor, care ne asigură sănătatea, o alimentaţie mai sustenabilă, o agricultură inteligentă şi oraşe mai puţin poluate, în care maşinile trebuie să înceteze să mai fie centrul strategiilor de planificare”, a mai declarat dr. Maria Neira.