Riscul de gripă aviară rămâne scăzut, dar trebuie să fim pregătiți, avertizează OMS

Răspândirea recentă la mamifere a gripei H5N1, cunoscută ca gripa aviară, trebuie să fie monitorizată, dar riscul pentru oameni rămâne scăzut, transmite Organiza Mondială a Sănătăţii (OMS).

 

Virusul gripei aviare afectează tot mai multe țări din Europa, unde au apărut focare și a fost nevoie să fie ucise milioane de păsări, dar un focar de gripă aviară apărut într-o fermă de nurci din Spania, îi alarmează pe oamenii de știință, care își pun întrebarea cât de îngrijorător poate deveni virusul H5N1, înalt patogen, pentru oameni, în condițiile în care acesta și-a schimbat comportamentul și s-ar putea adapta la mamifere, devenind periculos și pentru oameni.

Răspândirea virusului de la păsări la alte specii nu este ceva nou, au mai fost cazuri când a fost descoperit la mamifere, cum ar fi ratonii, vulpile sau focile, dar au fost cazuri izolate. Rare au fost și cazurile de infecție cu acest virus la oamenii care au intrat în contact cu păsările infectate, dar cu toate acestea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 457 dintre cele 868 de cazuri cunoscute de infecție cu H5N1 la oameni în întreaga lume, între 2003 și 25 noiembrie 2022, au fost fatale.

Pe baza informațiilor disponibile, OMS apreciază „riscul pe care îl prezintă virusul pentru populația generală drept scăzut, iar pentru persoanele expuse profesional ca fiind scăzut spre moderat”, dar s-au dispus măsuri crescute de supraveghere și biosecuritate suplimentare.

 

Potrivit directorului general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, virusul H5N1 s-a răspândit la păsările de curte şi sălbatice timp de 25 de ani, dar informaţiile recente referitoare la infecţiile depistate la nurcă, vidre şi lei de mare „trebuie monitorizate îndeaproape”, întrucât, așa cum scrie Tom Peacock, virusolog la Imperial College din Londra, în revista științifică „Science”, s-a identificat o mutație a cărei evoluție este „incredibil de îngrijorătoare”.

Deocamdată, riscul pentru oameni rămâne scăzut, cazurile umane fiind rare de când a apărut tulpina gripei aviare, în 1996, dar „nu putem presupune ca aşa va rămâne şi trebuie să ne pregătim pentru orice schimbare a status quo-ului”, a mai spus Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a precizat că oamenii au fost sfătuiţi să nu atingă animale sălbatice bolnave sau moarte fără echipament de protecție adecvat şi să raporteze astfel de cazuri autorităţilor locale şi naţionale, care monitorizează situaţia.

OMS a recomandat, de asemenea, consolidarea supravegherii în zonele în care oamenii şi animalele interacţionează și continuă „să coopereze cu producătorii, pentru a se asigura că, dacă este nevoie, rezervele de vaccinuri și antivirale vor fi disponibile pentru utilizare la nivel global”, a mai afirmat directorul Agenției.

 

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), în perioada octombrie 2021 – septembrie 2022, Europa s-a confruntat cu cel mai mare val de gripă aviară din istoria sa, fiind sacrificate aproximativ 50 de milioane de păsări de fermă, din 37 de țări. Tot în aceeași perioadă au fost detectate peste 3.800 păsări sălbatice infectate, dar se crede că numărul de cazuri neraportate este probabil mult mai mare.

Virusul gripei aviare a fost confirmat de ANSVSA și în România, la sfârșitul lunii ianuarie, în trei ferme de curcani de pe platforma Codlea, iar autoritățile au anunțat măsuri stricte pentru a evita răspândirea virusului. Cele trei focare din Codlea au fost notificate Comisiei Europene şi Organizaţiiei Mondiale a Sănătăţii Animalelor (WOAH), au fost informate Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România, iar o echipă de specialiști condusă de dr. Dănuț Păle, vicepreședinte ANSVSA, a efectuat ancheta epidemiologică și a supravegheat aplicarea măsurilor de prevenire a răspândirii virusului.

 

Societatea comercială afectată nu a putut să ardă păsările ucise, pentru că avea contract de incinerare cu o firmă din Ialomița, aflată la peste 250 de km distanță, așa că autoritățile au dispus neutralizarea păsărilor (peste 200.000 de păsări) pe un teren din jurul fermei, izolat cu membrană de protecție, pentru a nu avea impact asupra mediului. În fermă s-a dispus efectuarea dezinfecției riguroase și măsuri stricte de izolare a focarului, iar în jurul acestuia s-a delimitat o zonă de protecţie şi de supraveghere. Pe o rază de 10 km s-au impus restricții severe de circulație a persoanelor, a animalelor și a mijloacelor de transport și au fost intensificate controalele în vecinătatea punctelor de trecere a frontierei pe rutele comerciale prin care se realizează schimburile intracomunitare cu păsări vii, carne de pasăre şi ouă de consum şi de incubaţie, între România şi alte state membre în care evoluează gripa aviară. Inspectorii sanitar veterinari au prelevat probe de la toate celelalte 17 ferme de păsări din zonă, iar testele PCR au ieșit negative. Chiar dacă nu există suspiciuni de boală, toate exploatațiile sunt monitorizate.

 

Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) a recomandat respectarea strictă a unor măsuri de igienă, pentru a preveni răspândirea virusului: oamenii trebuie să se spele bine pe mâini, să fie atenți la manipularea cărnii crude și să consume ouăle doar preparate termic.

„Gripa aviară este o boală care apare în mod specific la păsări, dar se poate transmite, prin anumite mutaţii, şi la om. Semnele și simptomele care pot să apară la oameni sunt specifice celor cunoscute și în cazul virusului gripal, a unei gripe. În momentul în care aceste simptome apar este indicat să se prezinte la medicul de familie”, a explicat dr. Simona Pârvu, directorul general al INSP.

În octombrie 2005, varianta H5N1 a virusului a ajuns pentru prima dată în România, când a fost identificat la păsări din Ceamurlia de Jos, judeţul Tulcea. Țara noastră a fost, de altfel, prima din spațiul european unde prezenţa acestui virus a fost confirmată oficial.