Ritmul neregulat al batailor inimii lui Beethoven i-a influentat capodoperele
Un studiu realizat de o echipa de cercetatori de la Universitatea Michigan si Universitatea Washington arata ca cele mai cunoscute lucrari ale titanului muzicii clasice ar fi putut fi influentate de aritmia cardiaca de care suferea.
Ludwig van Beethoven si-a compus capodoperele muzicale in concordanta cu ritmul neregulat al inimii sale, arata un studiu recent, realizat de cercetatorii a doua prestigioase universitati americane, informeaza dailymail.co.uk,
Oamenii de stiinta sustin ca ritmurile percutante din unele dintre cele mai cunoscute lucrari ale lui Beethoven ar fi putut fi inspirate de maladia cardiaca de care acesta suferea, pasaje intregi din muzica lui potrivindu-se cu bataile neregulate ale inimii muzicianului german.
In echipa de cercetatori de la Universitatea Michigan si Universitatea Washington s-au aflat un cardiolog, un medic specializat in istorie medicala si un muzicolog.
Studiul, publicat in Perspectives in Biology and Medicine, a analizat mai multe compozitii ale lui Beethoven, cautand anumite indicii despre o maladie cardiaca pe care ar fi avut-o celebrul muzician german.
Portretul lui Beethoven, pe peretele unei cladiri de vis-a-vis de casa sa natala
Ritmurile din anumite pasaje din cateva compozitii renumite reflecta, spun cercetatorii americani, bataile neregulate ale inimii lui Beethoven, care ar fi fost cauzate de o aritmie cardiaca.
„Muzica lui pare sa fi fost simtita, atat la propriu, cat si la figurat, cu inima. (…) Atunci cand inima ta bate neregulat din cauza unei maladii cardiace, ea face acest lucru in cadrul unor tipare previzibile. Credem ca auzim unele dintre aceste tipare in muzica lui. Sinergia dintre mintile si corpurile noastre modeleaza felul in care simtim lumea din jur”, a spus Joe Howell – Universitatea Michigan, coordonatorul studiului.
Cercetatorii americani au studiat tiparele ritmice din mai multe compozitii care ar putea sa reflecte felul in care Beethoven era afectat de aritmie, o maladie care face inima sa bata prea repede, prea incet sau intr-un ritm neregulat.
Schimbarile bruste, imprevizibile din ritmul si notele din muzica lui Beethoven par sa se potriveasca cu astfel de tipare asimetrice cardiace.
Un exemplu elocvent, spun cercetatorii americani, este fragmentul final, „Cavatina”, din Cvartetul pentru coarde in Si bemol major, Opus 130, o compozitie incarcata de emotie, despre care Beethoven a spus ca il facea intotdeauna sa planga.
La mijlocul compozitiei, tonalitatea se schimba, brusc, in Do bemol major, provocand un ritm neechilibrat ce evoca o emotie intunecata, dezorientare si o senzatie stranie, adeseori descrisa prin sintagma „rasuflare taiata”. In indicatiile lasate de compozitorul german pentru muzicienii care interpreteaza aceasta partitura, sectiunea respectiva a fost marcata prin cuvantul german „beklemmt”, un termen care se traduce prin sintagma „inima grea”. Termenul poate insemna „tristete”, potrivit cercetatorilor americani, dar ar putea sa descrie si senzatia de apasare, un sentiment adeseori asociat cu aritmia cardiaca.
Savantii americani au identificat tipare aritmice si in alte compozitii.
Beethoven a fost asociat, de-a lungul anilor, cu o serie de probleme de sanatate misterioase, inclusiv cu maladia inflamatorie cronica a intestinului, cu maladia osoasa Paget, boli hepatice, abuz de alcool si boli renale.
Insa boala sa cel mai adesea descrisa a fost surditatea, despre care cercetatorii americani cred ca ar fi putut sa ascuta celelalte simturi ale compozitorului si sa il faca sa devina constient de ritmul sau cardiac.
