Rolul iodului în funcționarea glandei tiroide și menținerea sănătății organismului

Medicul endocrinolog Roxana Dumitriu-Stan atrage atenția că iodul este un element „cheie” pentru buna funcționare a gladei tiroide și a întregului organism, dar excesul sau deficitul de iod pot cauza dereglări funcționale care favorizează apariția unor boli grave. 

 

Dr. Roxana Dumitriu-Stan este un medic tânăr și extrem de dedicat, care demonstrează că medicina românească are viitor. Speciaizată în endocrinologie și cu competență în ecografie endocrină, dă dovadă de multă empatie față de pacienți, este mereu calmă și atentă la cei cu care intră în contact și care îi cer ajutorul.

Este în permanență la curent cu noutățile în domeniu și nu întâmplător este deja doctorand, asistent universitar pe perioadă determinată al UMF „Carol Davila” – Disciplina Endocrinologie și își desfășoară activitatea de cercetare în cadrul Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, având baza clinică la Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila”.

Îi place ce face și își folosește nu doar mintea ci și inima pentru a ajuta cât mai mulți oameni să beneficieze de cele mai bune și mai eficiente metode de diagnostic și tratament disponibile în specialitatea pe care și-a ales-o. Poate tocmai de aceea își face timp să vină și la Buzău, unde oferă consultații și tratamente de specialitate în cadrul Clinicii Laurus Medical, sacrificându-și weekendurile.

Cititorii noștri au cunoscut-o deja prin intermediul unui articol anterior despre nodulii tiroidieni, iar astăzi am rugat-o să ne prezinte rolul iodului în funcționarea glandei tiroide și menținerea unei sănătăți optime a întregului organism.

 

Începem discuția printr-o scurtă introducere despre sistemul endocrin, care are un rol vital pentru sănătate. Cu multă răbdare, tânăra doctoriță ne spune că prin cele două „motoare” de care dispune – hipotalamusul și hipofiza -, sistemul endocrin coordonează toate metabolismele, având un rol esențial în reglarea apetitului, a ciclurilor de somn, a funcției cognitive, a nivelului de stres, în termoreglare, creștere celulară, creșterea și dezvoltarea fătului și a copiilor, dezvoltarea creierului, procesele de vindecare, reglarea metabolismului.

„Sistemul endocrin are rol de comunicare şi coordonare şi eliberează în sânge mediatori chimici (hormoni). Hormonii sunt produşi de celule specializate care ajung la celulele țintă și își exercită efectele asupra acestor celule prin intermediul receptorilor. Glandele endocrine sunt hipofiza, hipotalamusul, tiroida, paratiroidele, glandele suprarenale, pancreasul endocrin, ovarele şi testiculele. Atunci când cantitatea de hormoni  este prea mică sau prea mare, sau când apare un defect la nivelul receptorilor, apar și disfuncțiile endocrine”, explică dr. Roxana Dumitriu-Stan.

 

Continuăm discuția cu Glanda tiroidă, acea glandă în formă de fluture care a fost și este încă în centrul atenției în țara noastră. Dr. Roxana Dumitriu-Stan ne spune că tiroida produce, cu ajutorul iodului, hormoni cu rol-cheie în reglarea tensiunii arteriale, a temperaturii corpului, a ritmului cardiac, a metabolismului și a multor altor funcții ale organismului. Iodul este implicat și în alte procese fiziologice, iar studiile arată că în țările cu alimente bogate în iod, nu doar bolile tiroidiene și cele metabolice ci și cancerul de sân au o incidență scăzută.

„Iodul este, practic, acel «combustibil» de care glanda tiroidă are nevoie pentru a produce hormonii de care are nevoie întregul organism. Dacă tiroida nu produce suficienți hormoni apare hipotiroidismul. Din această cauză, efectul la nivelul organismului este unul de încetinire a metabolismelor, iar clinic poate determina aparția oboselii, creștere în greutate, tulburări de menstruație la femei, constipație sau piele uscată, dificultăți respiratorii, uneori bradilalie (încetinire anormală a ritmului vorbirii), bradipsihie (încetinirea proceselor psihice), bradikinezie (executarea lentă a mișcărilor voluntare) etc. Dacă produce prea mulți hormoni, apare hipertiroidismul, iar pacientul poate prezenta agitația, iritabilitate, intoleranță la căldură, oboseală, schimbări de dispoziție, transpirație în exces, scădere inexplicabilă în greutate etc.”, detaliază medicul endocrinolog.

 

Iodul nu poate fi însă produs de organism, așa că este necesar să consumăm alimentele care îl conțin. De multe ori, însă, în special în țările cu deficit de iod, nici legumele, fructele, carnea și alte alimente nu conțin suficient iod pentru a asigura aportul zilnic necesar. În astfel de situații se poate dezvolta deficiența de iod, care poate afecta starea de sănătate și poate duce la dezvoltarea unor boli tiroidiene.

Bolile induse de deficitul de iod afectează până la 1/5 din populația lumii și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Deficitul de iod poate cauza gușa endemică cu complicațiile sale la adulți, copii și adolescenți, în cazul nou-născutului poate cauza hipotiroidism și retard psihic, iar în cazul fătului poate favoriza avortul spontan, stagnarea sarcinii, anomalii congenitale. La toate vârstele, deficitul de iod crește susceptibilitate glandei tiroide la radiația nucleară.

Deși această patologie poate fi prevenită prin suplimentarea adecvată cu iod a alimentației, ea continuă să apară din cauza unor limitări socioeconomice, culturale și politice care nu s-au raliat programelor de suplimentare cu iod, deși tratamentul acestor boli este mult mai costisitor decât prevenția lor.

 

Dr. Roxana Dumitriu-Stan atrage atenția că și noi, românii, trăim într-un areal geografic cu un sol sărac în iod, iar din această cauză, alimentele pe care le consumăm (legumele, fructele, carnea și alte alimente) prezintă deficit de iod, cu rol esențial în sinteza hormonilor tiroidieni, și nu pot asigura aportul zilnic necesar. În plus, cea mai mare partea a aportului de iod este excretat de rinichi, prin urină, iar dacă organismul nu are suficiente rezerve în organism, pot apărea consecințe negative asupra creșterii și dezvoltării, cunoscute ca tulburări de deficiență de iod (TDI).

De aceea, în România „s-au implementat măsuri prin care să se compenseze acest deficit, cum ar fi iodarea sării de bucătărie. În mod normal, glanda tiroidă eliberează cantitatea potrivită de hormoni tiroidieni pentru ca organismul să funcționeze optim. Deficitul de iod determină scăderea producției de hormoni tioridieni, ceea ce stimulează TSH-ul, iar acesta activează tireocitele. Efectul cronic al stimulării determină hipertrofia difuză a tiroidei. Foarte important de știut este că în perioada sarcinii și alăptării crește necesarul de iod, fătul fiind dependent de hormonii tiroidieni ai mamei până în săptămâna 12-14 de sarcină”, subliniază dr. Roxana Dumitriu.

 

Citește și : „Medicul endocrinolog Roxana Dumitriu-Stan explică de ce și când trebuie să ne îngrijoreze nodulii tiroidieni”

 

Afecțiunile tiroidei pot fi depistate rapid, în urma unui consult efectuat de medicul endocrinolog. „Consultația este adesea completată de o ecografie tiroidiană și de un set de analize de sânge, pentru a doza nivelul sanguin al hormonilor tiroidieni (TSH). În felul acesta pot fi descoperite din timp eventuale anomalii în funcționarea glandei tiroide, chiar înainte de apariția simptomelor”, ne spune medicul.

„Gușa” endemică, – o mărire a glandei tiroide dincolo de dimensiunile normale – 18 ml pentru femei și 25 ml pentru bărbați -, este cea mai frecventă afecțiune pe care oamenii o asociază cu glanda tiroidă și deficiența de iod. Această maladie este considerată endemică la o populație în care mai mult de 5% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani au glanda tiroidă mărită în dimensiuni. Dezvoltarea gușii sau mărirea glandei tiroide începe ca un răspuns adaptativ la insuficiența iodului pentru producerea adecvată a hormonilor tiroidieni. „La fel ca și în cazul altor boli, diagnosticul precoce al deficienței de iod este foarte important pentru a începe un tratament adecvat cât mai curând posibil, de aceea este bine să ne adresăm medicului endocrinolog, pentru evaluare periodică și mai ales atunci când glanda tiroidă a crescut în dimensiuni”, completează dr. Roxana Dumitriu.

 

Cancerul tiroidian este cea mai raspândită formă de cancer endocrin, care poate afecta atât femeile, cât și bărbații. „Există mai multe cauze care duc la acest diagnostic, însă acestea nu sunt cunoscute în totalitate. Suspiciunea de cancer tiroidian în cazul unui nodul descoperit crește în următoarele cazuri: vârsta tânără, sexul masculin, expunerea la radiații a regiunii cervicale anterioare, a capului sau toracelui în copilărie, istoric familial de cancer tiroidian, un nodul solitar sau dominant sau un nodul cu creștere recentă și rapidă, consistență fermă sau dură, un nodul însoțit de disfonie sau disfagie” , afirmă dr. Roxana Dumitriu-Stan.

În unele cazuri, tratamentul țintit este eficient, iar în alte cazuri este necesară intervenția chirurgicală tiroidiană, prin care se extirpă parțial sau chiar total glanda tiroidă – caz în care este nevoie, ulterior, de tratament de substituție. În cazul pacienților cu cancer tiroidian diferențiat (papilar, folicular, cu celule Hurthle) și celor cu hipertiroidism, atât prin boală autoimună (Basedow-Graves), cât și prin gușă nodulară toxică, o opțiune de tratament este iodoterapia, care scade semnificativ rata de recidivă și îmbunătățește ratele de supraviețuire. Studiile au demonstrat că, prin terapia cu iod radioactiv, acesta sunt de 85–90% la 20 de ani de la efectuarea tratamentului.

 

În contextul conflictului din Ucraina, autoritățile medicale din România au decis să ofere, gratuit, iodură de potasiu persoanelor aflate la risc, pentru a se încărca tiroida cu un aport stabil și sănătos de iod și a împiedica absorbția iodului radioactiv. Trebuie reținut însă că aceste pastile nu trebuie administrate decât în cazul unui accident nuclear și numai dacă există o avertizare oficială în acest sens. Ministerul Sănătății a atras atenția că Iodura de potasiu se va administra EXCLUSIV la indicațiile autorităților și numai în caz de accident nuclear – care va fi anunțat prin intermediul radio, TV, mass media, telefon sau/și chiar prin intermediul sirenelor de protecție civilă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a precizat că pastilele de iod se administrează în primele şase ore după anunţul autorităţilor, în doză unică, dar numai atunci când și dacă va fi nevoie. Între timp,  acestea se păstrează într-un loc sigur, la întuneric, la temperatură constantă şi nu trebuie lăsate la îndemâna copiilor, pentru că „dacă se administrează în mod abuziv, atunci când nu este nevoie sau într-o doză incorectă, există posibilitatea apariţiei unei afecţiuni la nivelul glandei tiroide”, a avertizat ministrul Sănătății care susține că nu există un pericol iminent pentru țara noastră, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să fim pregătiți.

 

La 29 noiembrie 1813, chimistul francez Bernard Courtois descoperea iodul, un oligoelement prezent în cantități mici în corpul uman, indispensabil în sinteza hormonilor tiroidieni. Hormonul tiroidian (tiroxina) este constituit din 65% iod și de aceea, pentru a forma tiroxină, organismul are nevoie de iod.

Endocrinologii Constantin Parhon și Ștefan Milcu au arătat că fenomenul clinic al lipsei de iod nu este localizat numai la tiroidă, mai ales atunci când apar cazuri de „cretinism” endemic, și au denumit fenomenul „distrofie endemică tireopată” (DET). De aceea, în anii ‘50 din secolul trecut, în România a început un program de eradicare a DET, prin iodarea sării pentru regiunile „endemice” și administrarea de tablete de iodură de potasiu (KI) gravidelor și copiilor de 7-14 ani.

Conform Organizatiei Mondiale a Sănătății (OMS), necesarul de iod este de 150 micrograme pentru adolescenți și adulți, 200 µg/zi  pentru femei însărcinate sau care alaptează, 90-120 µg/zi pentru copii, 90 µg/zi pentru sugari. Când aceste nevoi nu sunt satisfăcute apar o serie de anomalii funcționale și de dezvoltare, incluzând tulburări ale funcției tiroidiene, iar deficitul sever de iod favorizează apariția gușii endemice, a cretinismului, scăderea fertilității etc.