Rolul moașelor, esențial pentru sănătatea mamei și a nou-născutului
Ziua Internațională a Moașei a fost marcată prin conferința „Reînnoind tradiția moașelor pentru un viitor sănătos și durabil”, în cadrul căreia s-a subliniat importanța esențială a moașelor în promovarea și susținerea sănătății mamei și a nou-născutului.
Ziua Internațională a Moașei, celebrată anual pe data de 5 mai, a coincis anul acesta cu Paștele Ortodox, astfel că moașele din România au marcat această zi cu întârziere. După Ziua Internațională a Asistentului Medical, marcată pe 12 mai, Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali (OAMGMAMR) a organizat marți, 13 mai, cu sprijinul Ministerului Sănătății (MS) și al Biroului din România al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), conferința „Reînnoind tradiția moașelor pentru un viitor sănătos și durabil”.
În deschiderea evenimentului, Mircea Timofte, președintele OAMGMAMR, a subliniat, referitor la profesia de moașă, precum și la importanța acesteia pentru sănătatea publică în general și a mamei și copilului în special, că România are „o tradiție care s-a pierdut și ne dorim, prin acest eveniment, să inițiem o schimbare de paradigmă”, astfel încât furnizarea serviciilor de asistență medicală de către moașe să devină o prioritate, atât pentru autoritățile centrale cât și pentru cele locale.
La nivel global, 2 milioane de moașe oferă îngrijiri de sănătate vitale, în cele mai izolate comunități din lume.
Pentru atingerea obiectivului propus de OAMGMAMR, la eveniment au fost prezente reprezentante ale moașelor din toată țara, între care și două moașe licențiate din Maternitatea Buzău – Melania Tudose și Maria Gheorghiu, alături de reprezentanți ai autorităților, ai unor ONG-uri cu activitate în domeniu și alți invitați, care au discutat despre adaptarea tradiției moașelor din România la nevoile și provocările contemporane, având la bază cercetarea și practicile internaționale.
Prezent la eveniment, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a afirmat că moaşele trebuie să reprezinte un punct de sprijin pentru viitoarele mame, mai ales în rural. „Cred că suntem la un nou început pentru profesia de moașă, cel puțin în zone rurale, unde moașa trebuie să reprezinte un punct de sprijin și de schimbare a paradigmei. Avem naşteri la copii, fete care au mai puţin de 16 ani, câteodată mai puţin de 14 ani, sunt femei care nu se prezintă la medic în timpul sarcinii, se prezintă direct să nască, iar copiii, de multe ori, nu sunt supravegheaţi după naştere. Aportul emoţional al unui profesionist care poate să dea încredere femeii şi poate să facă maternitatea este ceea ce ne dorim cu toţii să fie și este foarte necesar”, a afirmat ministrul.
Alexandru Rafila a subliniat că „proporţia mare de naşteri cezariene care există în România este, probabil, mai greu de rezolvat. Cred că cea mai mare proporţie, fără să ştiu foarte clar aceste cifre, apare în mediul urban. Este şi o chestiune de modă, de frică” și trebuie conștientizat faptul că „sarcina nu este o boală și nu trebuie să fie neapărat urmată de o operaţie, naşterea este un proces natural” și crede că „moaşele ar fi un foarte bun vehicul şi de informare a femeilor, privind modul de evoluţie a sarcinii şi avantajele naşterii naturale”, chiar dacă a admis că există și „multe situaţii care indică operaţia cezariană, ţinând cont de vârsta mamei sau de anumite afecţiuni care pot să recomande acest tip de intervenţie”.
Menționând că în România sunt circa 1.000 de moaşe cu studii superioare, ministrul Sănătății a precizat că „procesul de pregătire a acestora continuă, pregătim în cadrul Universităţilor de Medicină şi Farmacie şi încurajăm dezvoltarea facultăţilor care să pregătească asistenţi medicali şi moaşe cu studii superioare”, subliniind totodată că reprezentanţii autorităţilor locale „trebuie să fie conştienţi de utilitatea moaşei pentru comunitatea lor”.
Melania Tudose, președinta Asociației Moașelor Independente din România și vicepreședintă a Asociației Europene a Moașelor, cu o experiență profesională de 40 de ani în cadrul Maternității Buzău, a prezentat „Similitudini în educația, reglementarea și practica moașei în Europa” și a subliniat că România ar trebui să urmeze modelul țărilor nordice. „Moașele salvează vieți încă din antichitate, iar prin tradiție, oferă îngrijire în timpul sarcinii și la naștere, femeilor și bebelușilor. În sistemele de sănătate care respectă și susțin această profesie, ratele de mortalitate materno-infantile ating cote ideale. Moașa, în esența ei, este aceeași peste tot în lume, iar singurul lucru care face diferența este gradul de îngrădire a exprimării potențialului ei. Astăzi, mai mult ca oricând, România ar trebui să urmeze modelul țărilor nordice, țări cu condiții ideale pentru a deveni mamă, țări care dețin indicatorii cei mai buni în sănătatea reproducerii”, a explicat Melania Tudose.
Ea a apreciat afirmațiile pozitive ale reprezentanților autorităților și ale altor actori importanți în Sănătate au fost „de bun augur” și ar putea reprezenta „un pas important în dezvoltarea profesiei noastre, în viitorul apropiat”.
Lucrări la fel de interesante au mai prezentat as. univ. Claudia Dobre, UMF Carol Davila București – „Dezvoltarea carierei de moașă – drumul spre excelență!”, as. univ. Carmen Mazilu, președinte OAMGMAMR București, împreună cu Viorica Nedelcu – „Implementarea practicilor bazate pe dovezi între necesitate si opțiune”, Daniela Stan, șef Comisie Moașe OAMGMAMR – „Bariere și facilitatori în implementarea practicilor bazate pe dovezi”, Anca Bălășoiu, moașă – „Educația prenatală şi impactul acesteia asupra alăptării și nevoii de sprijin în perioada postpartum”, Mariana Zazu, specialist dezvoltare organizațională OAMGMAMR București – „Utilizarea practicilor bazate pe dovezi pentru îndeplinirea Obiectivului de Sănătate globală – o abordare din perspectiva Profesiei de moașă”.
Despre „Moașa: o punte de empatie pentru refugiatele ucrainene” a vorbit Nela Stan, moașă OMS, Niculina Stănescu, moașă liber profesionistă în Germania a povestit despre „Experiența moașelor din Germania”, Simina Angelescu, psiholog clinician și psihoterapeut a explicat „Îngrijirea perinatală bazată pe cunoașterea traumei psihice”, Dana Lazăr, moașă, Spitalul Clinic OG Polizu a prezentat „Călătoria unei moașe!”, iar Sorana Mureșan și Andreea Manea, consultante alăptare IBCLC și specialiste Ora Magică, Asociația ProMAMA, au punctat „Magia Maternității: Implicațiile Orei Magice asupra alăptării și atașamentului dintre mama și bebeluș”.
Moașele prezente la eveniment au subliniat că numărul moașelor practiciene a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani, mai ales în țările cu sisteme medicale puternice, pe măsură ce femeile au descoperit beneficiile îngrijirilor de sănătatea holistice și personalizate pe care o moașă modernă le poate oferi.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a opinat, în cadrul conferinței, că „în contextul actual, primul lucru care ar trebui să se dezvolte este o politică de creștere a natalității”, iar Corneliu-Florin Buicu, membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a afirmat că el crede că „moașa ar trebui să facă parte parte din normalitatea vieții femeii din România” și a felicitat inițiativa OAMGMAMR de „a declara nevoia de politici publice”.
Dr. Valeria Herdea, medic de familie și președinte CNAS, a declarat că „moașele înseamnă educație” și a atras atenția că acestea „sunt cele care acordă cel mai mult timp pacientelor cu care lucrează”, iar dr. Tiberius Brădățan, secretar de stat în MS, și-a amintit că el, copilărind la țară, știa „de moașă ca fiind o persoană foarte importantă în viața satului” și crede că „rolul de moașă, în complexitatea lui, este un rol esențial pentru comunitatea noastră”.
În contextul în care prof. univ. dr. Cristian Vlădescu, director general, Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, a atras atenția că „peste 56% din numărul de moașe înregistrate în UE au peste 45 de ani, deci exista o tendință de îmbătrânire a practicienilor”, dr. Doina Pârcălabu, secretar de Stat în Ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a spus că „moașa este o meserie veche dar uitată, de aceea, toate demersurile pe care le facem trebuie să conducă la rezultatele pe care ni le dorim, pentru ca numărul de moașe să crească și pentru ca acestea să rămână în România”.
În completare, conf. univ. dr. Daniela Oana Toader, manager Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, a afirmat că „ne aflăm pe o pantă ascendenta a unei sinusoide și repoziționăm moașa în comunitate”.
Conf. univ. dr. Cătălin Cîrstoveanu, șef Secție Terapie Intensivă Nou-Născuți, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Maria Sklodowska Curie, a subliniat că „pe lângă toți pilonii importanți, moașa aduce un cost-eficiență în îngrijirea nașterii”, aspect confirmat și de prof. dr. Tammam Youssef, coordonator Programul de chirurgie cardiovasculară pediatrică din cadrul aceluiași spital.
ES Therese Hydén, Ambasadorul Regatului Suediei în România, a explicat că „moașele reprezintă stâlpul nașterii în Suedia. E important să știm că moașele asigură sprijin emoțional, și acesta este un aspect ce nu ar trebui să fie uitat”, iar Margrieta Langins, specialist Politici pentru Asistenți Medicali și Moașe, Biroul Regional OMS Europa, a subliniat că „vedem un apetit grozav al guvernelor să se implice în acest dialog pentru o mai bună reglementare a profesiei de moașă, care să nu mai fie marginalizată, ci un partener egal”.
Helene Normann, consilier superior și ofițer șef al Moașelor, Direcția Norvegiană de Sănătate, a intervenit online și a felicitat inițiativa OAMGMAMR și a prezentat, succint, avantajele obținute în țara sa, atât din punctul de vedere al sănătății mamei și a nou-născutului, cât și din punct de vedere economic.
Dr. Caroline Clarinval, director Biroul Regional OMS pentru România, a dat asigurări că „WHO stă aproape de OAMGMAMR și de alți actori cheie”, iar „în discuțiile de astăzi am fost atinsă de nivelul de implicare și de responsabilizare al instituțiilor, referitor la politicile publice”.
