Sănătatea plămânilor, extrem de importantă în contextul pandemiei COVID
Este mesajul generic al lunii noiemnrie, declarată „Luna sănătății plămânilor”, în care profesioniştii din domeniul sănătăţii şi grupuri de pacienţi marchează, prin diferite campanii și evenimente tematice, lupta împotriva fumatului și a bolilor pulmonare.
Astăzi este „Ziua Națională fără Tutun”, stabilită printr-o Hotărâre a Guvernului României în 2002, în cea de-a 3-a zi de joi a lunii noiembrie, în scopul prevenirii şi combatarii efectelor consumului produselor din tutun, prin derularea unor campanii de creștere a gradului de educare și conștientizare în rândul populației, privind efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv, pentru a preveni iniţierea consumului și a încuraja renunțarea la fumat.
De altfel, luna noiembrie este considerată „Luna sănătății plămânilor”, iar acest fapt nu este deloc întâmplător, deoarece este și Luna de Luptă Împotriva Cancerului Pulmonar, la care se adaugă Ziua Mondială a Pneumoniei (12 noiembrie), Ziua Mondială a BPOC (17 noiembrie) și Ziua Națională fără Tutun (18 noiembrie).
În România se înregistrează o prevalență semnificativă a consumului de tutun (Studiul GATS România 2018 arată o prevalență de 30,7%). Se estimează că există peste 5,5 milioane de fumători, dintre care peste 5 milioane fumează zilnic. Consumul produselor noi de tutun (produsele cu tutun care se încălzeşte), peste 230.000 de adulţi şi al ţigărilor electronice se conturează ca o nouă ameninţare la adresa sănătăţii populaţiei, mai ales în lumina celor mai recente date privind impactul pe sănătate al acestor produse (efecte hepatolitice observate în studii experimentale pentru produsele cu tutun care se încălzeşte, respectiv pneumonia de tip chimic pentru ENDS).
Potrivit Societăţii Române de Pneumologie (SRP), aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar din România sunt fumători, iar 42.000 de decese pe an se datorează fumatului, care omoară mai mult decât alcoolul, accidentele de circulație, drogurile, obezitatea și tentativele de sinucidere la un loc.
În 2016, Romania a adoptat Legea care interzice fumatul în toate spațiile închise, inclusiv în clădiri oficiale (de stat), școli, universități, instituții medico-sanitare, restaurante, baruri și cluburi de noapte, locuri de muncă, transport în comun și în toate locurile de joacă (situate în interior sau la exterior). În 2008, România a fost printre primele state care au introdus avertismentele grafice de sănătate, iar în 2017 au fost introduse noi avertismente grafice pentru sănătate, alternate anual și care ocupă o suprafață crescută (de la 45% la 65%). Publicitatea produselor de tutun la radio și televiziune a fost interzisă, ca și iar reclama, promovarea și sponsorizarea privind țigările electronice.
Cu toate acestea, consumul de tutun în România a crescut cu 14,9% între anii 2011 şi 2018, mai ales prin creşterea consumului în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani (48,3%) şi al femeilor (27%), în condiţiile în care proporţia celor care au avut o tentativă de renunţare la fumat în ultimul an a suferit o scădere relativă semnificativă de 37%, chiar dacă aproape 5 din 10 fumători (48,2%) afirmă că vor să se renunţe la acest obicei în viitor.
Anul acesta, Ziua Națională anti-fumat este marcată sub sloganul „Produsele din tutun încălzit și țigările electronice, mai puțin dăunătoare?”, prin care se atrage atenția că sistemele electronice de livrare a nicotinei (Electronic Nicotine Delivery Systems-ENDS) sunt la fel de periculoase ca fumatul clasic, deși există o continuă controversă privind efectele expunerii utilizatorilor și nonutilizatorilor la aerosoli și alte componente ale acestui tip de produs. Creșterea dramatică a utilizării acestora, în special de către adolescenți și adulți tineri, reprezintă un semnal de alarmă penru sănătatea publică, existând o îngrrjorare din ce în ce mai mare că utilizarea noilor produse ar putea cataliza tranziția la utilizarea altor produse din tutun sau a drogurilor recreative.
Datele privind efectele pe termen scurt asupra sănătății sunt limitate și nu există informații privind efectele pe termen lung, dar expunerea la aerosoli poate fi asociată cu afectarea funcției respiratorii, iar nivelurile de cotinină serică sunt similare cu cele ale fumătorilor de țigări clasice. În plus, concentrațiile mari de nicotină ale unor produse măresc riscurile de expunere pasivă pentru nefumători, în special pentru copii. Conform datelor din cel mai recent raport al OMS referitor la produsele nou emergente, există și riscul ca folosirea ENDS și HTP în locuri publice, unde fumatul este interzis, să „renormalizere” fumalul în spații publice. Campania din acest an este un apel pentru conștientizarea pericolului ascuns, iar prin soganul „țigările fără fum nu sunt și fără riscuri” se urmărește prevenirea inițierii consumului produselor din tutun incălzit și al țigărilor electronice, precum și descurajarea utilizării acestor produse promovate ca fiind mai puțin nocive, prin creșterea nivelului de informare și conștientizare în rândul populației, cu privire la nocivitatea acestor produse.
Efectul nociv al fumatului a fost subliniat și cu prilejul Zilei Mondiale de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice (BPOC), stabilită în a treia miercuri din luna noiembrie, care anul acesta a fost celebrată pe 17 noiembrie. Începând cu anul 2002, Iniţiativa Globală pentru Bronhopneumopatia obstructivă cronică – Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD), în colaborare cu profesionişti din domeniul sănătăţii şi grupuri de pacienţi din întreaga lume organizează evenimente al căror scop este educarea și conştientizarea populației din întreaga lume, cu privire la boală şi posibilitățișe de îmbunătăţire a îngrijirii.
Considerată una dintre cele mai împovărătoare boli din lume, BPOC a fost clasificată, în 2015, drept a treia cauză de deces, iar situația nu numai că nu a evoluat favorabil, ci chiar s-a agravat în ultimii ani, atât din cauza consumului de tutun în creștere și a tendinței de îmbătrânire a poulației globale, cât și pe fondul pandemiei de COVID-19, despre care se știe, afectează într-un mod extrem de virulent sistemul pulmonar.
Prin tema stabilită pentru 2021 -„Healthy Lungs – Never More Important” (Sănătatea plămânilor – mai importantă ca niciodată), se atrage atenția că povara BPOC rămâne, în ciuda pandemiei globale COVID, una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, noul coronavirus fiind chiar un factor de risc suplimentar pentru pacienții cu bronhopneumopatie obstructivă cronică.
„BPOC reprezintă una dintre cele mai importante cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial, fiind o patologie complexă pulmonară, dar și cu manifestări la nivelul întregului organism, mai ales în stadiile avansate de boală. Identificarea precoce a acestei boli și instituirea tratamentului încă din fazele incipiente duce la scăderea ritmului de progresie a bolii și creșterea calității vieții pacienților. Beneficiile managementului corect și continuu al acestei patologii se regăsesc și la nivel economic și social, iar exacerbările BPOC, în special prin complexitatea lor, reprezintă o povară pentru sistemele de sănătate”, atrage atenția prof. dr. Doina Todea, președinte Secțiunea de Fiziologie respiratorie a Societăţii Române de Pneumologie.
Specialiștii atenționează că, în contextul pandemiei COVID este extrem de importantă păstrarea plămânilor sănătoşi, prin evitarea ţigărilor, a poluării aerului și a expunerilor profesionale, precum şi prin menţinerea unei vieți active, prin activitate fizică regulată și chiar dezintoxicare pulmonară. Totodată, pneumologii atrag atenția că administrarea vaccinurilor, efectuarea unor controale și analize periodice, respectarea programărilor medicale şi administrarea corectă a medicamentelor pot contribui semnificativ la menţinerea plămânilor sănătoşi.
„Studiile desfășurate până în prezent la nivel mondial au demonstrat că pacienții fumători cu BPOC, odată infectați cu virusul SRS-CoV-2 au dezvoltat forme mai severe de boală, cu o spitalizare mai lungă și cu un risc de deces mai crescut. Astfel, recomandarea de a renunța la fumat, care nu trebuie niciodată omisă la pacientul cu BPOC, capătă o noua dimensiune și un plus de greutate în această perioadă”, arată dr. Monica Marc, preşedinta Secţiunii de Tabacologie a Societăţii Române de Pneumologie.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o boală caracterizată prin limitarea fluxului de aer care nu este complet reversibilă. Limitarea fluxului de aer este de obicei progresivă şi asociată cu un răspuns anormal inflamator al plămânilor la particule nocive sau gaze.
Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de BPOC, iar un milion dintre ei sunt români. Din păcate boala este subdiagnosticată, iar mai mult de jumătate dintre persoanele care suferă de BPOC nu știu că sunt bolnave, pentru că simptomele timpurii pot fi ușor confundate cu efectele fumatului excesiv sau cu cele ale înaintării în vârstă (tuse, producție cronică de spută, senzație de sufocare, oboseală).
„Pandemia a creat provocări la care a trebuit să ne adaptam din mers, iar în acest sens, Societatea Română de Pneumologie vine în sprijinul pacienților români punând la dispoziție un site, www.casapneumologilor.ro, cu acces atât pentru medici, cât și pentru pacienți. Totodată, avem un TEL VERDE 021 9904, unde pacienții pot suna ca să se programeze la consultații la pneumologii români”, atrage atenția prof. dr. Roxana Maria Nemeș, președinta Societății Române de Pneumologie (SRP).
La rândul său, prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinta Secțiunii de Cancer Pulmonar a SRP, reamintește că principalul factor de risc pentru BPOC și pentru cancerul pulmonar este fumatul, iar principalul element de prognoză nefavorabilă este „diagnosticul tardiv al acestor afecțiuni, din cauza lipsei unor simptome specifice. O persoană care are BPOC și fumează mult are de 6 ori mai mare riscul să facă și cancer pulmonar. Pacienții mari fumători cu BPOC trebuie evaluați periodic, pentru o depistare timpurie a cancerului pulmonar, ceea ce ar duce la creșterea speranței de viață a acestor pacienți”, explică medicul.
Subliniind că Ziua Mondială de luptă împotriva BPOC este marcată pentru al doilea an consecutiv sub spectrul pandemiei COVID, fostul președinte al Secțiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălțan subliniază că multe lucruri au fost regândite în acest context, „de la asistența la distanță a acestor pacienți, până la medicațiile de fond și riscul de infecție, de spitalizare, de exacerbare sau de prognostic infaust”, dar se declară optimist și spune că este sigur că „în timp vom putea depăși împreună toate aceste bariere și că această categorie de pacienți cronici va reveni încet, încet la acel regim normal de consultații și asistență medicală care să acopere principalele deficiențe constatate în trecut: subdiagnostic, depistare precoce, complianță scăzută la terapie”.
Un diagnostic de BPOC trebuie luat în considerare de orice persoană care prezintă simptome şi istoric de expunere la factori de risc şi trebuie confirmat prin spirometrie. Simptomele de BPOC includ: tuse, dispnee de efort, producţie de spută. Un program de tratament al BPOC include patru componente: evaluare şi monitorizare boală, reducere factori de risc, tratamentul BPOC stabil şi tratamentul exacerbărilor. Educaţia pacientului poate ajuta la creşterea capacităţii de a înţelege boala.
„Bronhopneumonia Cronică Obstructivă (BPOC) este o disfuncție persistentă, progresivă și prevenibilă a plămânului, în care fluxul de aer care ajunge prin căile aeriene este limitat. Expunerea unei persoane la poluanți și particule nocive pe o perioadă lungă de timp cauzează modificări alveolare și ale căilor respiratorii prezente în BPOC”, explică dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București, care subliniază că extrem de important în supraviețuirea pacientului cu BPOC este managementul corect al exacerbărilor care cresc riscul de spitalizare și prognostic nefavorabil, produse cel mai frecvent de virusuri. Medicul pneumolog menționează totodată că din datele publicate în acest moment în literatura medicală rezultă că pacienții cu BPOC sever au un risc crescut de evoluție severă a COVID-19 și o rată crescută de mortalitate mai ales în formele severe de BPOC.
Pneumologii reamintesc românilor că spirometria rămâne cea mai importantă metodă de diagnosticare și investigare a funcției pulmonare și este recomandată nu doar persoanelor aflate la risc, ci și tuturor celor care vor să aibă grijă de sănătatea plămânilor lor.
„BPOC înseamnă mai mult decât o boală. Înseamnă ani pierduți din viață, deces prematur, dizabilitate funcțională. Înseamnă internări repetate în spital și în formele severe să rămâi dependent de concentratorul de oxigen. Înseamnă lupta pentru fiecare gură de oxigen. Doar luptând împreună alături de pacienți, dar și de factorii decidenți putem să mai ușurăm din povara acestei boli” concluzionează, prof. dr. Cristian Oancea, secretar general al Societăţii Române de Pneumologie.
Pentru menținerea sănătății plămânilor, așadar, este important ca, pe lângă renunțarea la fumat să facem mișcare, să nu neglijăm administrarea medicamentelor dacă acestea ne-au fost prescrise de un medic, să avem grijă la alimentație, să mergem periodic la medic, să reducem pe cât de mult posibil expunerea la substanțe toxice, să ne vaccinăm și să evităm infecția cu virusul SARS-CoV-2, iar dacă este cazul, să nu neglijăm reabilitarea pulmonară și, dacă programele de reabilitare pulmonară nu sunt disponibile, să se suplinească prin plimbări lungi, pe jos, sau prin activitate fizică pe o bicicletă staționară.
