Sanzienele, Dragaica, iubirea si sanatatea

24 iunie 2015 | 0 comentarii |

Exista o legatura intrinseca este intre toate acestea si poate de aceea este singura sarbatoare pagana inclusa, chiar cu numele ei, in calendarul crestin ortodox…

 

nastereasfioaninaintemergatorul1Astazi, crestinii ortodocsi celebreaza Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul, sarbatoare cunoscuta in popor ca Sanzienele sau Dragaica. O sarbatoare crestina si pagana in acelasi timp, cu multiple semnificatii, intre care cea religioasa este cea mai puternica, dar semnificatia laica este mai cunoscuta.

Nu se stie cu exactitate data nasterii lui Sfantului Ioan, dar Biserica Ortodoxa a stabilit ca in ziua de 24 Iunie s-a nascut cel care a avut rolul de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos si de a-L descoperi lumii ca fiind Mesia si Fiul lui Dumnezeu, botezandu-l in apa Iordanului.  Aceasta data nu a fost fixata intamplator ca zi a nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zamislirea Sfantului Ioan Botezatorul a fost stabilita pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie, ca zi de nastere. Pe de alta parte, avand in vedere ca dupa solstitiul de vara, din 21 iunie, ziua incepe sa scada si noaptea sa creasca, putem intelege ca Sfantul Ioan Botezatorul, care reprezinta Legea Veche, se naste intr-un timp cand ziua se micsoreaza, ca semn ca Legea Vechiului Testament incepe sa apuna, in timp ce vine Legea lui Hristos.

Biserica i-a inchinat lui Ioan sase sarbatori: zamislirea lui (23 septembrie), nasterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), taierea capului (29 august), prima si a doua aflare a capului lui (24 februarie) si a treia aflare a capului sau (25 mai).

 

sanziene(fete1)Din vremuri imemoriale insa, Sarbatoarea de Sanziene sau Dragaica, o sarbatoare pagana dar singura inclusa in calendarul ortodox cu numele sau, este considerata prima sarbatoare a verii, sarbatoare in care Raiul coboara pe Pamant, iar parfumul florilor se impleteste cu cel al iubirii, al sperantei, bunastarii si al sanatatii…

Timpul este frumos, oamenii increzatori, campurile pline de flori magice, cu reale puteri vindecatoare, iar intreaga natura isi arata darnicia prin roadele sale datatoare de sanatate si vigoare. Flori de mac, de rapita, de levantica, musetel sau alte plante medicinale, dar mai ales florile de sanziene te invaluie cu mirosul lor divin, aratanu-si splendoarea intr-o gama incredibila de culori. Granele dau in copt, florile teilor te imbata cu parfumul lor diafan, pomii fructiferi sunt plini de roade, iar gradinile gospodarilor, pline si ele, de legume date in parg sau abia iesite din floare.

Cu acest prilej, fetele si femeile maritate aduna florile galben-aurii de sanziene in buchete si coronite cu care impodobesc portile, usile si ferestrele caselor, in credinta ca ele ocrotesc gospodaria si aduc noroc, belsug si sanatate.

 

Dansul Sanzienelor

Dansul Sanzienelor

In mitologie, Dragaica este divinitate agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor maritate, sinonima cu Sanziana. Ea se naste la 9 martie, odata cu echinoctiul de primavara in Calendarul Iulian, in ziua mortii Babei Dochia. Creste si se maturizeaza miraculos pana la 24 iunie, ziua solstitiului de vara in Calendarul Gregorian, cand infloreste planta ce-i poarta numele. Sanziana sau Dragaica este invocata de fecioare la varsta casatoriei si de neveste cu copii in brate, in timpul dansului nuptial.

In obiceiurile, credintele si folclorul romanesc Dragaica pastreaza amintirea Marei Zeite neolitice, divinitate lunara, echinoctiala si agrara, identificata cu Diana si Iuno in Panteonul roman si cu Hera si Artemis in Panteonul grec. Dragaica ar umbla pe Pamant sau ar pluti prin aer in ziua solstitiului de vara si s-ar desfata, cantand si dansand, impreuna cu alaiul sau nuptial format din zane fecioare si fete frumoase, peste campuri si paduri.

In cetele de Dragaica din sudul Munteniei, fata care joaca rolul divinitatii este imbracata ca o mireasa, cu o rochie alba si cu cununa impletita din flori de sanziene pe cap, insemn al cununei. In timpul ceremoniei nuptiale Dragaica baga bob spicului de grau, imparte rod semanaturilor si femeilor, inmulteste pasarile si animalele, stropeste cu roua si miros plantele de leac, vindeca bolile si suferintele oamenilor, in special bolile copiilor, apara holdele de grindina, furtuni si vijelie, urseste fetele de maritat.

 

SANZIENE COSANZENEDar, cand i se nesocoteste ziua, Dragaica starneste vijelii si vartejuri, aduce grindina, ia oamenii pe sus si ii imbolnaveste, lasa florile fara leac si miros. Dupa dansul Dragaicei din ziua cand si Soarele joaca pe cer la Amiaza, apar primele semne ca vara se intoarce spre iarna: incepe sa scada lungimea zilelor si sa sporeasca noptile, se usuca radacina graului paralel cu coacerea bobului in spic, florile isi pierd din miros si puterea tamaduitoare de boala, cucul inceteaza sa mai cante, se intoarce frunza pe plop, ulm si tei.

Manifestarile cultice, campenesti si montane, de cinstire a zeitei agrare au devenit ocazii de intalnire si cunoastere a tinerilor in vederea casatoriei si, apoi vestite targuri, balciuri si iarmaroace de Dragaica si de Fete.

Divinitatea agrara la varsta fecunditatii si maternitatii a fost atestata cu numele de Dragaica in Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei si cu numele de Sanziana in Oltenia, Banat, Transilvania, Maramures, Bucovina.

Cantecul Dragaicii: „Hai, Dragaica sa sadim/ Sa sadim, sa rasadim/ Ca stim iarna ce patim./ C-a venit iarna bogata/ Cu Dragaica scuturata./ Cu Dragaica scuturata./ Si-au venit Dragaicili/ Si-au venit Dragaicili/ Sa reteze spicili,/ Sa reteze spicili.

Spicili sunt maricele/ Dragaicili, frumusele/ Dragaicili frumusele./ Se reteaza cu placere/ Ca sunt tare multicele/ Ca sunt tare multicele/ Graul spic ca vrabia/ Graul spic ca vrabia/ Si paiul ca trestia/ Si paiul ca trestia

Cu tichii de la copii/ Cu tichii de la copii/ Cu margele de la fete/ Cu cercei de la neveste./ Hai, Dragaica sa sadim/ Sa sadim sa rasadim/ Ca stim iarna ce patim

 

sanziene sar peste focInainte cu o zi de Sarbatoarea de Sanziene, fetele, impreuna cu mamele si bunicile lor merg pe camp si culeg florile care poarta numele acestei sarbatori. Tinerele isi impletesc din ele coronite, iar seara le arunca peste casa, ca sa fie protejate de „farmece” si sa aiba parte de dragoste, pentru ca in aceasta noaptea se spune ca destinul ti se poate schimba. Se mai spune ca dupa aruncarea coronitei, fetele isi viseaza, noaptea, ursitul.

Tot in noaptea de Sanziene, oamenii aprindeau focuri purificatoare in centrul satului, iar tinerii dansau, ritualic, in jurul lor, pentru a alunga duhurile rele si a avea parte de dragoste si de bunastare. Noaptea de Sanziene este considerata magica, o noapte in care toate minunile sunt posibile. In credinta populara, atat fortele binelui cat si cele ale raului ajung, in aceasta noapte, la apogeu, pentru ca cerurile sunt deschise. Se mai spune ca barbatii care ies la plimbare in Noaptea de Sanziene au parte de magie, dar si de lucruri ciudate, mai ales daca au ganduri necurate. Batranii spun ca cei care se intalneau noaptea cu Sanzienele (cunoscute si cu numele de Iele) si nu rezistau tentatiei de a le privi, ramaneau muti sau paralizati… De aici si zicala „Nu umbla noaptea pe drum si nu te uita peste umar, pentru ca Ielelete pot face din om, neom”.

 

dragaica odinioara(04)Pe de alta parte, Sarbatoarea Dragaicii era prilej de distractie. Erau balciuri adevarate, in care comediile (mai ales cele cu lanturi) se roteau intr-un cerc magic, din ce in ce mai rapid, la fel ca-n dansul Ciuleandra, sau Calusul, iar fetele si flacaii se prindeau intr-o inlantuire, sus, parca plutind in timp ce-si rosteau vorbe de „drag” fara sa poata fi auziti decat de ei insisi… Nu de putine ori, dupa Dragaica se incheiau logodne, care toamna se consfinteau prin cununii.

Misunau prin balci circarii si saltimbancii, care mai de care cu numere mai spectaculoase, mai atractive si mai incredibile, care te imbiau sa traiesti cateva clipe intr-o lume magica, doar de ei stapanita.

Apoi, erau tot felul de suvenituri realizate manual, pe care le puteai cumpara doar cu aceasta ocazie, nu ca in zilele noastre, cand Balciul e plin de produse facute pe banda rulanta in China sau Turcia si pe care le gasesti in tot timpul anului, in orice bazar…

Iar in Ziua Dragaicii, cele mai fumoase fete, imbracate in costum popular si cu coronite din flori de sanziene pe cap defilau prin fata spectatorilor, ca intr-o parada a modei, iar cea mai frumoasa era aleasa Dragaicuta anului, un fel de Misss a zilelor noastre, pe care apoi „se bateau” baietii s-o cucereasca.

 

COS CU FLORI DE SANZIENESanzienele sunt insa, asa cum spuneam, si plante de leac. Florile si planta intreaga recoltata in timpul infloririi avand indicatii terapeutice multiple. Se crede ca roua de pe plante culeasa la Sanzaiene vindeca durerile de ochi. Plantele se puneau in scaldatorile copiilor debili, iar fierte in apa, cu lapte, se foloseau contra erizipelului. Plantele plamadite in rachiu se luau contra colicilor abdominale. In Oltenia, zeama de sanzaiene pisate se folosea contra frigurilor.

Folosite de sute, poate chiar de mii de ani in medicina populara in tratamentul bolilor de ficat, a reumatismului, a bolilor tiroidiene, renale si nervoase pentru efectele lor benefice, acestea nu au fost inca demonstrate stintific. Sanziana este printre putinele erbacee la care structura chimica nu justifica decat intr-o mica masura actiunile terapeutice observate experimental.

Planta creste pe pajisti, fanete, poieni, la marginea padurilor, a drumurilor si cailor ferate, in toate zonele Romaniei, pana la altitudini de 2.500 de metri.

Fitoterapeutii ne spun ca substantele active din compozitia lor le confera calitati terapeutice deosebite: iridoidele – au actiune antiinflamatoare, analgezica si sedativa, flavonoidele – actiuni diuretice si antiinflamatoare, taninurile – actiune cicatrizanta. Pe langa acestea, plantele contin acid citric, minerale si enzime care cresc imunitatea organismului.

 

apa de sanzieneSanzienele (partile aeriene ale plantei) se culeg in perioada mai-august, cand sunt si inflorite. Se taie la 3-5 cm deasupra solului si se usuca laintuneric, in strat subtire, intorcandu-se zilnic. Prin uscare, dintr-un kilogram de planta proaspata ramane aproximativ un sfert de kilogram.

Se utilizeaza varfurile aeriene ale plantei (varfurile), fara radacini si tulpini lignificate.

Florile de sanziene sunt folosite atat sub forma de infuzie, ceaiuri, decocturi sau pulbere, pentru taratarea unor afectiuni, dar au si calitatea de colorant natural pentru branzeturile de Chester, carora varfurile florale de sanziene le dau culoarea galbena-portocalie si gustul caracteristic.

Sunt folosite, de asemenea, in loc de cheag pentru lapte, caruia nu ii imprima un miros caracteristic, sau ca surogat de cafea obtinut din fructele si radacinile de sanziene galbene cu miros si gust de cafea, care pot inlocui cicoarea.

Buchetele  si cununile inflorite, puse la ferestre si pe acoperisul caselor se spune ca aduc noroc, iar baile de sanziene se spune ca infrumusetaza pielea si au o aroma dumnezeiasca. Pentru a beneficia de aceste bai trebuie sa pui in trei litri de apa aflata la temperatura camerei, 3-4 pumni de Sanziene galbene proaspete (tulpini inflorite, maruntite), care se lasa sa se inmoaie cateva ore, dupa care se filtreaza. Zeama lasata de planta la inmuiere se pune deoparte, intr-un vas smaltuit, iar peste planta care ramane de la filtrare se adauga apa clocotita si se lasa circa 30 de minute. Se lasa se se racoreasca infuzia pana devine calduta, dupa care se combina cu apa in care s-a inmuiat planta inainte si-i gata apa de imbaiere.

 

sanziene(FLORI)Potrivit fitoterapeutilor, partile aeriene ale plantei, in special frunzele cu inflorescenta, au foarte multe principii active cu calitati farmacologice (tanin, acid citric, enzime, glucozizi flavonici si saponine).

Sanzienele galbene au proprietati anticancerigene, fiind utile in tratamentul cancerului limbii, laringian, de piele, de tiroida si de paratiroida.

Tratamentele naturale cu sanziene ajuta la tratarea afectiunilor pielii (acnee, pete pe piele, eruptii, furuncule, erizipel, plagi, rani care nu se inchid sau rani supurande) datorita calitatilor cicatrizante si antiseptice.

Planta este un bun calmant psihic, in special la starile de excitatie cerebrala, isterie, nervozitate, nevroze, stari de oboseala si slabiciune, epilepsie sau vertijuri. De asemenea, ea sedeaza si regleaza metabolismul glandei tiroide.

Alte probleme medicale tratate cu sanziene sunt afectiunile uterine, renale (planta are efect diuretic), digestive (diaree, enterita, enterocolita) sau respiratorii (probleme ale coardelor vocale, tuse convulsiva etc.).

 

Sanziene1(flori)Dintre retetele „bunicii”, merita retinute mai ales cele din flori de sanziene galbene. Astfel, sucul proaspat din planta de dragaica spalata si trecuta prin storcator are efect dezinfectant si cicatrizant. Se aplica pe ranile deschise sau pe cancerul pielii de mai multe ori pe zi. Este important ca pentru o mai rapida vindecare sa se mentina cat mai mult timp rana umezita, prin tamponare sau prin aplicarea de cataplasme (planta uscata se macina pana se obtine un praf fin care se umezeste cu putina apa si se lasa pentru 2-3 ore, se strecoara si se intinde pe un pansament).

Infuzia: se pune 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita, se acopa 15 minute si se strecoara. Se foloseste in cancer sau in bolile vezicii urinare, prin aplicari externe de 4-6 ori pe zi a unor comprese calde inmuiate in ceaiul preparat. In tuse convulsiva, ulcer sau litiaza renala se consuma 2-3 cani de ceai pe zi. Bauta inainte de culcare, are efecte sedative si antispasmodice in cazul dereglarilor neuro-vegetative (insomnie, isterie, epilepsie) si calmeaza eruptiile tegumentare. Sub forma de gargara ajuta in vindecarea amigdalitei, faringitei, afectiuni ale corzilor vocale si ale glandei tiroide.

Decoctul concentrat4 lingurite de planta se pun la 250 ml apa si se fierb pentru 15 minute, apoi se strecoara. Decoctul se foloseste la spalaturi si comprese in diferite afectiuni ale pielii (pecingine, acnee, ulceratii vechi, rani supurate greu vindecabile) spaland local cu un tampon de vata sau tifon inmuiat si in reumatism, prin bai locale.

 

9(flori de sanziene)Pulberea de sanziene se utilizeaza in calmarea nervilor. Aceasta se obtine din flori uscate care se macina fin, cu rasnita de cafea, apoi se cern printr-o sita deasa. Se administreaza in special adultilor, cate o lingurita (circa 15 g) de trei ori pe zi. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15 minute, apoi se inghite cu putina apa. Pentru uz extern, pulberea se obtine din frunze si flori uscate si macinate, care se presara pe piele, avand efect cicatrizant in caz de eczeme, psoriazis, ulcere vechi, tumori ganglionare si plagi canceroase.

Tinctura se obtine din 20 de linguri de pulbere proaspat macinata, puse intr-un litru de alcool de 50 grade sau de rachiu natural. Se lasa la macerat 12-14 zile, agitandu-se zilnic vasul in care sunt puse. In final, se stoarce, se filtreaza si se toarna in sticlute mici, de culoare inchisa. Se administreaza o lingurita de tinctura diluata in 100 ml de apa, de 3-4 ori pe zi pentru hiper- si hipotiroidie, noduli tiroidieni, reumatism, infectie urinara si renala, boli de piele, hernie, nervozitate, tulburari de menopauza, diaree, enterita, enterocolita, stari de excitatie cerebrala, afectiuni febrile, epilepsie, isterie, insomnie, stari de oboseala si slabicune.

Sub forma de comprese, lotionari sau spalaturi ajuta in vindecarea ranilor, petele pe piele, erizipelul, eruptiile tegumentare si calmeaza reumatismele.

Maceratul, obtinut din 4-6 linguri rase de pulbere de planta puse intr-un litru de apa, ajuta in tratarea bolilor tiroidiene. Se lasa la macerat la temperatura camerei timp de 8 ore, apoi se filtreaza si se consuma in maximum 8-10 ore daca este tinut la frigider sau in 2-4 ore daca este tinut la temperatura camerei. Se beau zilnic 3 cani, intotdeauna pe stomacul gol.

 

sanziene galbeneUnguentul de sanziene se obtine topind 1 kg de unt, margarina sau untura de porc fara sare in care se pun florile taiate marunt (cam 2 pumni) si 50 gr. ceara de albine. Se amesteca totul cu o lingura din lemn, la foc mic, pana se face o pasta maronie. Sa da apoi la o parte si se lasa la macerat pana a doua zi, cand se incalzeste usor si se strecoara printr-un tifon, dupa care se pune in borcane din sticla. Se pastreaza la frigider si se flosestepentru masaj sau frectie.

Tot unguent se poate obtine turnand untul clarifiat, proaspat obtinut si fierbinte, peste o mana de inflorescente proaspete, tocate foarte marunt. Se amesteca totul cat mai bine, dupa care se lasa la racit 7-8 ore. Se pune apoi vasul in care s-a facut amestecul pe foc mic si se asteapta pana isi recapata consistenta lichida, dupa care se filtreaza prin tifon, obtinandu-se un unguent cu tenta verzuie, care se va pastra la frigider.

Ambele forme de unguent se folosesc in tratamentul cicatricelor vechi, al eruptiilor si al plagilor psoriazice de gravitate mica si chiar pe zonele afectate de cancer cutanat, prin aplicatii de 1-3 ori pe zi unguent pe zona afectata.

Este eficient  in curatarea petelor de pe piele, chiar si a celor de natura chimica (produse de contactul pielii cu o substanta chimica). Dupa o spalare vreme de 1-2 minute cu un tampon imbibat cu tinctura de Sanziene, se aplica unguentul, in pelicula de grosime medie, de doua ori pe zi, vreme de una-doua saptamani.

 

flori sanzieneTratamente combinate

* In afectiuni respiratorii, vegetative sau nervoase se prepara un ceai din 1 lingurita de sanziene in amestec cu 1 lingurita de radacina de ciubotica cucului, puse la 250 ml apa si fierte 5 minute. Se strecoara si se consuma 2-3 cani pe zi.

* Ca ajutor pentru scaderea tensiunii arteriale puneti la fiert timp de 5 minute 1 lingurita de flori maruntite de sanziene si 1 lingurita de paducel, traista-ciobanului sau unguras si se consuma 2-3 cani pe zi.

* La bolnavii cu litiaza renala se pun la fiert 10 minute 1 lingurita de flori maruntite de sanziana si 1 lingurita de bace de ienupar, se strecoara si se consuma 3 cani pe zi. La bolnavii cu litiaza biliara se adauga si 1 lingurita de turita mare.

* Pentru afectiunile tiroidei se amesteca 1 lingurita de flori de sanziene cu 1 lingurita de talpa-gastei, se fierbe 5 minute si se strecoara. Se consuma intern 3 cani de ceai, iar extern se pot face aplicatii pe regiunea gatului, de 2-3 ori pe zi, cu o compresa inmuiata in acest ceai.

Nu sunt cunoscute efecte secundare ale utilizarii sanzienelor.

 


Adaugati un comentariu


 

*