Se caută soluții pentru „resuscitarea”activității de transplant

Directorul Agenției Naționale de Transplant spune că principalele probleme sunt scăderea dramatică a numărului de donatori și lipsa de motivare pentru cei care se pot implica în această activitate.

Dr. Anca Baculea

În acest week-end a avut loc, la Cluj, reuniunea națională a coordonatorilor de transplant, eveniment organizat de Agenția Națională de Transplant (ANT), ce a reunit  coordonatorii intraspitalceşti de transplant şi coordonatorii regionali din toată țara. În cadrul lucrărilor desfășurate pe perioada a două zile, directorul ANT, dr. Anca Baculea, a precizat că scopul principal al reuniunii l-a constituit găsirea unor soluții viabile pentru „resuscitarea” activității de transplant în România, care a cunoscut un declin vertiginos în ultimii ani. Este semnalul de alarmă pe care îl trag, de vreo trei ani încoace, și asociațiile transplantaților, care au arătat că este necesară o implicare susținută a autorităților în promovarea donării și susținerea activității de transplant, pentru a se reveni la progresul înregistrat în acest domeniu în perioada 2013-2014.

Într-un sistem public de Sănătate măcinat de lipsuri și de o criză acută de personal medical, activitatea de transplant a cunoscut, într-o perioadă relativ scurtă, o dezvoltare care a propulsat rapid România pe primele locuri în Europa, în ceea ce privește prelevarea și transplantul de organe. Scandalurile apărute însă în perioada campaniei electorale din 2016, legate de transplantul pulmonar, precum și cel referitor la activitatea de transplant de la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, au dus la un declin la fel de spectaculos, întrucât încrederea donatorilor a slăbit ca urmare a informațiilor aruncate în spațiul public, făcând referire la trafic de organe, transplanturi efectuate preferențial sau centre de transplant care nu îndeplineau condițiile efectuării unor astfel de intervenții.

Se pare că decizia actualului ministru al Sănătății, Sorina Pintea, de a schimba conducerea Agenției Naționale de Transplant și a reorganiza instituția nu a dat rezultatele scontate. Această schimbare nu a dat, însă rezultatul estimat, ba chiar dimpotrivă, așa cum a recunoscut, la Cluj, chiar noua șefă a ANT, activitatea de transplant s-a redus atât în privința numărului de pacienți transplantați cât și în ceea ce privește activitatea de identificare a donatorilor aflați în moarte cerebrală. Astfel, s-a ajuns ca în 2018, la nivel național să fie efectuate doar 44 de prelevări de organe de la donatori aflați în moarte cerebrală, față de 130 de prelevări efectuate în urmă cu doi ani.

În opinia Ancăi Baculea, o soluție pentru creșterea numărului de donatori este identificarea pacienților aflați în moarte cerebrală, de către medicii anesteziști din spitalele acreditate pentru efectuarea activității de prelevare. „Ei trebuie să identifice şi atunci avem o problemă, pentru că foarte mulţi se plâng că nu există un cadru legislativ coerent, nu au un contract de muncă bine definit, nu au motivare, atât financiară şi un cadru legislativ care să le permită să-şi desfăşoare activitatea în bune condiţii”, a precizat directorul ANT.

Sorina Pintea

O opinie similară a fost emisă și de ministrul Sănătății, într-o emisiune a postului public de televiziune, la sfârșitul săptămânii trecute. Sorina Pintea a afirmat că a fost făcută o verificare la Agenţia Naţională de Transplant (ANT), unde au fost găsite „foarte multe, unele chestii mărunte, care puteau fi rezolvate foarte uşor, dar nu a fost niciun interes pentru nimeni. Cei din cadrul ANT nu au fost consecvenţi faţă de ceea ce trebuiau să facă”, subliniind chiar că au fost repartizaţi bani unor centre acreditate care nu au făcut nicio prelevare, doar declarări de morţi cerebrale. Se vede, însă, că remedierea acestor deficiențe nu condus la rezultate mai bune, ci dimpotrivă, ceea ce înseamnă că ar putea avea dreptate asiciațiile de pacienți, care susțin că este necesară o mai mare implicare a autorităților „pro donare” și o finanțare corespunzătoare a centrelor de prelevare și transplant.

De altfel, în aceeași emisiune, Sorina Pintea a declarat că în urma discuţiilor pe care le-a avut cu reprezentanţii sistemului medical din Ungaria, va fi semnat un acord prin care zece pacienţi români vor fi transplantaţi pulmonar în ţara vecină. „Am avut mai multe discuţii cu partea ungară şi astăzi am primit un răspuns de acolo că urmează un acord de principiu, pe care urmează să îl discut cu oficiali de la Budapesta, prin care putem face zece transplanturi pulmonare”, a spus Pintea, deși în acest an s-au făcut două transplanturi pulmonare reușite, în România. Chiar dacă decizia a fost motivată pe lipsa donatorilor, râmâne intrebarea: sunt îndeplinite toate condițiile realizării transplantului pulmonar în România? Și dacă da, de ce dirijăm banii către Budapesta, în loc să susținem dezvoltarea acestui domeni în țara noastră?

Cu aceeași ocazie, Pintea a spus și că a fost finalizată noua Lege a Transplantului.

O altă problemă identificată de șefa ANT este legată de numărul foarte mic de coordonatori regionali de transplant. La acest moment, în țară există doar șase astfel de coordonatori regionali, aceștia fiind angajați cu jumătate de normă la ANT, întrucât norma de bază este la unitățile medicale în cadrul cărora își desfășoară activitatea. „Activitatea de transplant pe care o desfăşoară este suplimentară. Aceasta nu este una continuă, ci este episodică, în momentul în care există donatori în moarte cerebrală, atunci ei intră în funcţie, merg şi vorbesc cu familia şi cer acordul. În Spania, care este campioana donatorilor în moarte cerebrală, există acordul prezumat, adică pacientului care este în moarte cerebrală automat i se prelevează organele. La noi în ţară nu putem discuta despre aşa ceva, cred că poporul român nu este pregătit, încă, pentru a avea un acord prezumat”, a mai precizat directorul ANT în cadrul reuniunii de zilele trecute.

Nu în ultimul rând, încrederea populației în activitatea de transplant este un alt capitol la care trebuie lucrat, dat fiind faptul că există numeroase cazuri în care familia nu este de acord cu prelevarea, și astfel nu pot fi efectuate transplanturi care pot salva mai multe vieți. Anca Baculea este de părere că e foarte important ca societatea civilă să înţeleagă ce rol imens are pentru a dezvolta această activitate de transplant, iar în acest sens spune că este nevoie de o campanie de informare a cetăţenilor, care „trebuie să ştie că pot sprijini această activitate de transplant ce implică trei factori – pacient, medic şi societatea civilă”.