Se prelungește starea de alertă: nunțile, botezurile și petrecerile, interzise încă 30 de zile

Ministrul Sănătății Nelu Tătaru și șeful CNSU Raed Arafat au anunțat în această seară, într-o conferință de presă, noile măsuri decise pentru stoparea răspândirii noului coronavirus.

 

România rămâne în stare de urgență încă 30 de zie. Ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru a declarat în această seară, după şedinţa CNSU, că s-a decis propunerea prelungirii stării de alertă cu 30 de zile, începând cu 15 octombrie .

„După creșterea numărului de cazuri din ultimele zile, se prelungește starea de alertă cu 30 de zile, din 15 octombrie. Creșterea de cazuri noi duce și la restricții. Depinde doar de noi să nu avem o creștere exponențială, cu creșteri în ATI și la UPU. Vom avea și modificări de adaptare a tratării cazurilor simptomatice, asimtomatice și a pacienților cu comorbidități. S-a aprobat lista ţărilor cu risc epidemiologic şi se păstrează aceleaşi reguli. Activitatea sălilor de spectacole, teatre cinema, restaurante cafenele se reduce la capacitatea de 50% acolo unde rata de infectare este sub sau egală cu 1,5 la mie, iar în localităţile cu rate de infectare între 1,5 – 3 la mie vor funcţiona cu capacitate de 30%, iar programul va fi redus până la orele 23”, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Sănătății.

Nelu Tătaru a menționat că trendul infectărilor cu SARS-CoV-2 se menține ascendent, iar regulile de protecție rămân aceleași: portul măştii, distanţare, dezinfectant. „Avem o viaţă activă, vrem să rămânem cu o viaţă activă. Creşterea numărului de cazuri duce şi la creşterea acelui indice cumulat la 14 zile, raportat la mia de locuitori. Evoluţia, cu creşterea de cazuri noi, duce şi la restricţii. Depinde doar de noi, de fiecare în parte, de respectarea acestor precauţii şi reguli, pentru a avea o creştere limitată şi nu exponenţială”, a subliniat ministrul.

 

Ministrul Sănătăii a menționat că tot în şedinţa CNSU s-au luat anumite decizii referitoare la măsuri restrictive adaptate la nivel naţional şi la nivelul fiecărei localităţi prin decizii ale Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă. Ministrul a explicat că datele care precizate de către Evidenţa Populaţiei în fiecare localitate, referitoare la domiciliu, sunt cele care sunt luate în calcul pentru acel indice cumulat al cazurilor noi în ultimele 14 zile raportate la mia de locuitori. „În calul se ia numărul de cazuri noi în ultimele 14 zile raportat la mia de locuitori, iar din aceste cazuri se scad acele focare care sunt în instituţii, bătrâni, copii, bolnavi neuropsihici sau unităţile sanitare care sunt izolate sau carantinate şi atunci numărul de cazuri noi care rămâne se raportează şi se adună ultimele cazuri noi din ultimele 14 zile şi se scad focarele şi se raportează la mia de locuitori”, a explicat Tătaru.

În completare, Raed Arafat a menționat că „în hotărârea CNSU din seara aceasta există clar prevederea că focarele, cum ar fi centrele rezidenţiale, spitalele, nu fac parte din calculul prin care stabilim incidenţa şi luăm numai cazurile care sunt în afara focarelor respective”.

 

Șeful CNSU Raed Arafat a detaliat restricţiile care vor fi impuse progresiv, în funcţie de rata de infectare. A precizat că evenimente private precum nunţile, botezurile, aniversările, mesele festive în spaţii deschise, precum şi în spaţii închise sunt interzise în perioada următoare, până când va scădea numărul de persoane infectate cu noul coronavirus. „Botezul de la biserică nu este inclus aici. Acolo se face şi se face cu un număr limitat de oameni. Dacă nu mă înşel este de 16 persoane. Vorbim aici de festivităţi, de mese festive, de botezuri, dar în afara lăcaşelor de cult”, a spus Raed Arafat.

Referindu-se la programul teatrelor, cinematografelor, sălilor de spectacole, restaurantelor, cafenelelor, Arafat a spus că în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a decis că acolo unde incidenţa infectărilor cu noul coronavirus este sub sau egală cu 1,5 la mie, acestea vor funcţiona cu capacitatea de 50%.

„Atunci când incidenţa depăşeşte 1,5 la mie şi este până la trei la mie, vor funcţiona cu capacitate de 30 la sută, iar programul va fi redus până la ora 23,00. Atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mie, activitatea va fi sistată”, a spus secretarul de stat, menționând că în ceea ce priveşte hotelurile, când incidenţa este peste 3 la mie, acestea vor putea servi numai persoanele care sunt deja cazate în aceste unități.

 

Raed Arafat a precizat, de asemenea, că tot personalul care lucrează în centrele pentru persoane vârstnice sau pentru persoane cu dizabilităţi va fi testat săptămânal pentru SARS-CoV-2. „Tot personalul care lucrează în centrele de persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi, centrele rezidenţiale, cum spunem, pentru protejarea persoanelor respective tot personalul care lucrează acolo se va testa o dată pe săptămână, prin grija Direcţiilor de Sănătate Publică. Să reducem riscul, pentru că la acest moment programul nu mai este de 14 zile şi oamenii pleacă, vin înapoi, fac ture şi atunci este normal ca testarea să fie frecventă, pentru protecţia persoanelor care se află în aceste centre”, a subliniat Arafat.

Tot astăzi s-a aprobat lista ţărilor cu risc epidemiologic din care se revine şi se păstrează aceleaşi reguli. 32 de ţări sunt incluse pe lista zonelor cu risc epidemiologic ridicat, anunţată de autorităţi. Lista cuprinde Stale Unite, Spania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Slovacia, Republica Moldova, Armenia, Polinezia Franceză, Cehia, Islanda, Argentina, Andorra, Brazilia, Bahraim, Bahamas, Aruba, Gibraltar, Costa Rica, Israel, Muntenegru, Malta, Bonaire, Puerto Rico, Saint Eustatius and Saba, Kuweit, Guam, Oman, Panama, Liban, Capul Verde. Ministrul Sănătății a precizat că la „revenirea din aceste ţări impune un test negativ dacă se rămâne în ţară, în România, doar trei zile, iar dacă durata este mai mare se intră în carantină 14 zile, cu posibilitatea efectuării unui test în a 8-a zi şi, în cazul în care testul este negativ, se iese din carantină la 10 zile”.

Referitor la campania electorală pentru alegerile parlamentare, secretarul de stat în MAI a afirmat că „se reduce numărul participanţilor în interior la 20 de persoane şi în exterior la 50 de persoane. Stabilirea incidenţei la care se intră în aceste măsuri şi se aplică aceste măsuri se face de către DSP-uri în maximum 24 de ore şi de către Comitetele Judeţene în maximum 48 de ore de la atingerea incidenţei”.

 

Răspândirea coronavirusului în comunitate limitează tot mai mult activitatea în spitale. Mai multe unități sanitare din țară au suspendat ori au înjumătățit deja internările pentru românii care nu au Covid-19 și care nu sunt în stare gravă.

Ministrul Sănătății a explicat că o creştere exponenţială înseamnă „forţarea” sistemului medical, înseamnă cazuri multe în terapie intensivă, înseamnă aglomerarea Unităţilor de Primiri Urgenţe. Ministrul Nelu Tătaru a subliniat că așa cum se observă și la nivel european, și în România se menține „un trend ascendent” al infectărilor. „Trecând peste testele efectuate în ultimele zile, sâmbătă şi duminică, în care am avut un număr mai mic de teste şi am avut un număr mai mic de cazuri noi raportat în fiecare zi, avem astăzi 3.100 de cazuri raportate în cele 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti, iar la terapie intensivă . Raportăm aici creşterea numărului de cazuri în Alba, Bacău, Timiş, Prahova, Cluj, Iaşi şi municipiul Bucureşti; rămân acele judeţe cu creştere accentuată a transmiterii în comunitate“, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

În acest context, oficialii din Sănătate pun la punct planul privind tratarea acasă a celor fără simptome sau cu forme ușoare, tocmai pentru a nu restricționa și mai mult accesul bolnavilor non-covid la serviciile medicale.

„În acest sens, în următoarea perioadă, vom avea şi modificări pe care să le aducem prin ordin de ministru şi ordonanţe de urgenţă, la nivelul Legii 136, adaptând monitorizarea tratamentului şi evaluarea cazurilor asimptomatice, uşor simptomatice sau simptomatice cu comorbidităţi. Zilele următoare vom avea puse şi aceste măsuri, după discuţiile cu grupul tehnico-ştiinţific, în evaluarea pacienţilor. Rămâne şi ţine doar de noi să gestionăm această pandemie şi, repet ce am spus în mai multe rânduri, această pandemie se tranşează în pre-spital, nu în spital”, a punctat Nelu Tătaru.

 

La rândul său, președintele Iohannis a precizat că în acest moment nu este necesară declararea stării de urgenţă, dar că starea de alertă trebuie prelungită. „După părerea mea este foarte clar că starea de alertă trebuie prelungită şi sunt convins că va fi prelungită, dar cu ce perioadă bănuiesc că în această fază va fi prelungită cu încă o lună de zile”, a declarat, marţi seara, şeful statului, în cadrul unei conferinţe de presă.

Preşedintele a spus că sunt suficiente, deocamdată, măsurile care pot fi luate în baza legii speciale a stării de alertă și nu este necesară declararea stării de urgență.

„Nu există o definiţie universal sau european valabilă pentru starea de urgenţă. Ceea ce declară alte state din zona noastră, sau mă rog din Spania, este mai degrabă similar cu ce se numeşte la noi stare de alertă. Starea de alertă permite instituirea cam tuturor măsurilor şi restricţiilor necesare pentru a gestiona o astfel de pandemie. Exact din acest motiv s-a creat o lege specială pentru starea de alertă. (…) De când există această lege, Guvernul a putut să ia măsurile care se impun, deci nu este nevoie acum de stare de urgenţă. Dacă ajungem în situaţia în care măsurile să nu fie suficiente şi trebuie impuse alte restricţii ale libertăţilor atunci este de evaluat dacă se introduce local, regional, sau naţional, nu cred că va fi cazul, starea de urgenţă. În măsura în care experţii noştri vor veni cu aceste solicitări le vom discuta”, a mai spus Klaus Iohannis.

 

Documentul integral privind noile măsuri poate fi consultat aici