Sindromul burnout, posibil risc pentru medici si pacienti

Colegiul Medicilor Bucuresti atrage atentia ca mai mult de jumatate dintre medici sufera de burnout profesional si personal, iar autoritatile, carora le sunt propuse si o serie de masuri de redresare a situatiei, sunt principalii factori responsabili.

 

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti (CMMB) a realizat, in perioada aprilie-august 2017, un studiu prin care si-a propus sa masoare nivelul de stres profesional in randul medicilor din Capitala, precum si identificarea principalilor factori care accentueaza stresul profesional in randul medicilor. In  urma studiului, care a fost dat publicitatii pe 15 septembrie, medicii au formulat si propuneri care ar putea duce la remedierea situatiei.

Chestionarele aplicate si metodologia folosita sunt standardizate international, conform Copenhagen Burnout Inventory, si masoara trei tipuri de burnout: personal, profesional si cel legat de lucrul cu pacientii.

„Fenomenul este cunoscut si analizat de zeci de ani in Occident, urmarindu-se identificarea cauzelor, evaluarea impactului si reducerea riscului de epuizare profesionala. Este evident ca in domeniul medical sindromul burnout produce suferinte atat profesionistilor, cat si pacientilor, deoarece creste riscul de eroare si reduce performantele”, se subliniaza in comunicatul remis presei de CMMB.

 

Potrivit studiului CMMB, participantii au declarat ca lucreaza, in medie, 42,9 ore pe saptamana si consulta in medie 18,2 pacienti pe zi. In plus, 30% dintre respondenti au doua locuri de munca, iar 12% dintre ei au trei sau mai multe job-uri.

Studiul arata ca 55% dintre medicii bucuresteni sufera de burnout personal, 52% de burnout profesional, 36% de burnout legat de interactiunea cu pacientul, iar 24% sufera de toate cele trei tipuri.

Colegiul Medicilor din Municipiul Bucuresti arata ca „cifrele inregistrate in urma sondajului realizat printre medicii chestionati sunt mai mari decat cele din alte tari europene. Nivelul sindromului burnout in Franta este de 42,4%, in Germania de 48,7%, iar in SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat in 12 tari europene arata ca 43% dintre medici sufera de epuizare emotionala. In Marea Britanie, studii de specialitate arata cu unul dintre trei medici are simptome de burnout”, se mentioneaza in comunicatul amintit.

 

Concluziile cercetarii arata ca burnout-ul este prezent intr-un numar destul de mare de cazuri, dar este mai putin legat de lucrul cu pacientii, ci mai degraba de factorii de sistem (birocratie, legislatie neclara, presiuni emotionale ale rudelor, recunoastere sociala redusa, lipsuri materiale), iar femeile sunt mai afectate de sindromul burnout decat barbatii.

Scorul de stres pentru lucrul cu pacientii este in mod constant mult mai mic decat cel pentru alti factori, de aceea solutiile propuse de medici se refera in mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocratiei la reglementarile mai clare si adecvarea resurselor alocate (de la dotari la numarul personalului) la nivelul solicitarilor din partea societatii.

In acest context, CMMB considera ca „un real ajutor ar putea fi oferit medicilor de implementarea unor programe de management al stresului. De asemenea, ar fi important ca societatea sa cunoasca si sa recunoasca existenta fenomenului burnout. Blamarea medicilor si campaniile de culpabilizare nu rezolva problema lipsei de dotari si de personal, ci amplifica stresul si frustrarea profesionistilor, inchizand un cerc vicios”, in a carui rupere autoritatile au prima responsabilitate, prin imbunatatirea conditiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacientilor, dotarea corespunzatoare nivelului de asteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi si protocoale terapeutice clare.

 

CMMB trage un semnal de alarma privind nivelul de stres si factorii care duc la acesta si se arata deschis pentru dialog cu institutiile responsabile de schimbarea situatiei.

„Sindromul burnout sau sindromul epuizarii profesionale reprezinta o stare de epuizare, atat fizica, cat si psihica, care apare in special la persoanele a caror profesie implica o responsabilitate deosebita si interactiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent in epoca moderna si conduce la scaderea performantelor la locul de munca, afecteaza relatiile cu cei din jur si calitatea vietii individului”, se subliniaza in comunicatul CMMB.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a detine controlul la locul de munca, absenta recunoasterii sociale si munca in exces, care lasa prea putin timp de relaxare sau pentru activitati in familie.

Sindromul burnout duce la scaderea concentrarii si a memoriei, insomnie, creste riscul erorilor si reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultati in luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescuta cu episoade de agresivitate.