Solidaritatea Sanitara condamna „culpabilizarea intregului personal medical”
Mediatizarea cazului medicului spagar de la Maternitatea Bucur si mai ales „culpabilizarea intregului personal medical sub acuzatia de coruptie” este considerata de presedintele organizatiei profesionale, Viorel Rotila, contraproductiva.
Considerand ca mediatizarea cazului medicului spagar de la Maternitatea Bucur afecteaza intreaga lume medicala, presedintele sindicatului Solidaritatea Sanitara, Viorel Rotila, transmite printr-un comunicat de prasa ca „acuzatia de mita si de dezbaterile declansate cu aceasta ocazie pe tema coruptiei personalului medical necesita o abordare obiectiva a intregului sistem sanitar, luand in considerare realitatile acestuia”.
In consecinta, Rotila considera ca „in contextul actual, coruptie este doar conditionarea actului medical, un gest profund condamnabil atunci cand el este manifestat de personalul medical. In acest sens, regretam astfel de situatii si consideram ca ele trebuie tratate in mod riguros conform prevederilor legale. Credem insa ca astfel de cazuri sunt limitate, procentul de 30% de situatii in care apare conditionarea actului medical, publicat de unele studii, fiind exagerat”.
Liderul sindical admite insa ca se poate vorbi de existenta unui fenomen al atentiilor catre personalul medical, insa considera ca in mod gresit se vorbeste despre coruptie generalizata, apreciind ca este un fenomen care a fost acceptat si chiar incurajat tacit chiar de catre societate si politicieni, condamnandu-i pe acestia din urma ca refuza „in mod consecvent sa transpuna in practica nevoile si valorile cetatenilor in ceea ce priveste lumea medicala”.
In apararea personalului medical, liderul sindical mentioneaza si „diferenta imensa dintre aspiratiile personale si profesionale, dezvoltate pe baza enormului efort personal (si in contextul presiunii exercitate de nivelul de salarizare din occident), si recompensa sociala a muncii” care „din nefericire, a creat in randul unei parti a personalului si un sentiment de indreptatire la anumite gesturi lipsite de deontologie, conditionarea actului medical fiind cel mai grav exemplu”.
Rotila crede insa ca amploarea fenomenului necesita o abordare particularizata, iar solutiile cele mai potrivite tin mai curand de abordarea cauzelor decat de culpabilizarea generalizata. „Existenta unui astfel de fenomen nu trebuie transformata intr-un conflict intre profesionistii din sanatate si societate. Opozitia pacienti – personal medical este de asemenea gresita, solutia constituind-o mai curand cooperarea”, mai spune liderul sindical, care isi exprima totodata aprecierea fata de reactiile unora dintre asociatiile pacientilor care au inteles ca rezolvarea problemei tine in primul rand de buna finantare a sistemului sanitar.
Ingrijorat ca actualul nivel de finatare din sistemul sanitar este unul care „incurajeaza migrarea profesionistilor din sanatate”, Rotila isi exprima speranta ca „noua Lege a sanatatii ar putea fi cea mai importanta cale de rezolvare a acestei situatii, cu conditia sa identifice caile si resursele de finantare adecvata a sistemului”.
Solidaritatea Sanitara considera ca solutia eficienta de normalizare in sistemul sanitar romanesc ar fi „recompensa echitabila a angajatilor (posibila doar in contextul finantarii corespunzatoare a sistemului) si introducerea unor mecanisme institutionale de control si preventie (inclusiv prin intermediul organismelor profesionale) care sa elimine cazurile de conditionare a actului medical”.
