Știi și câștigi sănătate: Analizele medicale

Știm cu toții că se recomandă ca, anual, să se facă un set de analize medicale uzuale, pentru a descoperi la timp eventuale probleme de sănătate și a interveni asupra lor în fază incipientă, când tratamentele sunt mai eficiente. Din păcate, mulți oameni neglijează acest aspect important, deși verificarea starii de sanatate, și diagnosticarea unei afectiuni, evaluarea severității unei boli și monitorizarea răspunsului pe care organismul îl are la un anumit tratament îi pot scuti de multe neplăceri și chiar le pot salva viața.

Analizele medicale sunt recomandate de medic, atât în scop preventiv, cat și în scop curativ. Acestea au rolul de a identifica o potențială problemă de sănătate înainte ca aceasta să se instaleze, dar pot ajuta și la diagnosticarea unei afecțiuni care prezintă simptome. După administrarea tratamentului recomanat de medic va fi necesară repetarea analizelor, pentru evaluarea eficacității tratamentului și a răspunsului organismului la acesta. Analizele medicale sunt, de fapt, instrumente pe care medicii le folosesc pentru diagnosticarea și tratarea unei afecțiuni, dar și pentru confirmarea abilității unei persoane de a face anumite lucruri precum donarea de sânge, obținerea unui permis auto, căsătoria, integrarea în colectivitate (înscrierea copiilor la grădiniță) sau pentru angajare.

 

Tipuri de analize medicale

În funcție de proba recoltată, avem analiza lichidelor biologice (sânge, urină, lichid seminal, lichid amniotic, transpirație, secreții), care ajută la  verificarea anumitor funcții ale organismului și la obținerea unor informații generale despre starea de sănătate a pacientului și analiza țesuturilor – extrem de importantă pentru diagnosticare, dar și pentru stabilirea celui mai potrivit tratament. Analiza histopatologică se realizează în urma recoltării țesutului (prin intermediul unei biopsii), care este apoi trimis la laborator și analizat de către un medic anatomopatolog.

În funcție de scopul și tehnica realizării lor, analizele medicale pot fi serologice (ajută la diagnosticarea infectiilor virale, infecțiilor bacteriale, infectiilor parazitare, la diagnosticarea alergiilor), hematologice (ajuta la diagnosticarea anemiei, a infecțiilor, a hemofiliei, a problemelor de coagulare a sângelui și a leucemiei), toxicologice (evaluează nivelul de toxicitate al unor substante care se regasesc in organism), microbiologice (sunt realizate prin examinarea la microscop a sângelui, a materiilor fecale, a urinei, dar și a secrețiilor din nas, gât și urechi, în scopul de a depista microbii care cauzează infecții acute și cronice), microbacteriologice (depistează bacteriile care stau la baza declanșării unor afecțiuni în organism) și analize de biologie moleculară (evaluează mecanismele biologice de la nivel molecular și sunt folosite pentru genotiparea unor virusuri, pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală, pentru stabilirea ADN-ului și ARN-ului viral în hepatită, precum și pentru depistarea unor mutații, dar și pentru confirmarea paternității).

 

Analizele de sânge oferă informații despre starea de sănătate, scot la iveală infecțiile din organism, arată cum funcționează anumite organe, oferă informații despre anumite predispoziții genetice, ajută la depistarea agenților patogeni sau tumorali din organism, completând consultul medical și confirmând sau infirmând anumite suspiciuni de boală. În funcție de afecțiunile fiecărui pacient, medicul specialist poate recomanda un set diferit de analize de sânge. De la analize medicale de laborator de rutină și până la analize specifice anumitor afecțiuni, medicul este cel mai în măsură să recomande setul de teste și analize care ar trebui făcut. Rezultatele acestor analize trebuie interpretate în contextul clinic specific fiecărui pacient, iar valorile testelor de laborator vor fi corelate între ele.

Printre cele mai importante analize de sânge care se efectuează la indicațiile medicului de orice specialitate se numără hemoleucograma completă (HLG), o analiză care furnizează informaţii importante despre sistemul hematologic. Anemiile, afecțiunile și chiar problemele grave ale organelor se pot depista prin analiza sângelui. De la o simplă lipsă de fier și până la infecții bacteriene grave sau chiar limfoame și tumori, hemoglobina, leucocitele și trombocitele pot furniza informații vitale despre starea de sănătate a organismului uman.

Aceste analize se pot realiza atât în cadrul unui spital, cât și într-un centru de recoltare ori în clinici private.

 

Analiza de urină este realizată fie în timpul realizării setului anual de analize, în scop preventiv, fie la recomandarea medicului, pentru descoperirea unor afecțiuni precum cele renale, boli ale ficatului ori diabet. La analiza urinei se poate observa prezența celulelor albe, a celulelor roșii, bacteriilor sau a unor cristale în urină.

Culoarea, mirosul și cantitatea de urină pot semnala o eventuală problemă de sănătate, poate indica faptul că nu consumi suficientă apă sau că rinichii nu mai functionează corect. Dacă urina are culoarea paiului (crem) sau galben transparent arată că persoana este sănătoasă, se hidratează bine și nu sunt motive de îngrijorare.  Atunci când urina este incoloră, transparentă, înseamnă că este posibil să fie necesar să mai reducă din consumul de apă. Culoarea galben închis, culoarea chihlimbarului sau a mierii arată că sr trebuie să se bea mai multă apă.

Culoarea portocalie poate fi determinată de consumul insuficient de apă, poate fi de la un colorant alimentar, dar poate indica și o boală hepatică sau a vezicii urinare, așa că trebuie mers la medic. Când urina are culoare maronie poate indica o boală hepatică sau deshidratare severă, așa că este bine ca în cazul în care dacă persistă și după o mai bună hidratare, să se meargă la medic.

Culoarea roz/roșiatică poate apărea după ce ai mâncat sleclă roșie, afine sau rubarbă, dar poate indica și sânge în urină, așa că numai un medic poate stabili dacă nu cumva este determinată de o boală renală, o tumoră, infecție, probleme ale prostatei sau chiar intoxicație cu mercur.

Culoarea verde sau albastru este, cel mai probabil, rezultatul consumului unui colorant alimentar sau a unor medicamente, dar poate fi determinată și de o boală genetică rară sau de anumite bacterii din urină.

Acidulată sau spumoasă, urina poate semnala un exces de proteine în organism sau probleme renale. Alimentele, băuturile și medicamentele îi pot schimba culoarea.

 

Analiza transpirației furnizează informații în caz de fibroză chistică sau consum de droguri. Nivelul de sodiu, de potasiu, precum și cel al proteinelor este depistat de analiza transpirației.

Analiza lichidului amniotic, cunoscută si sub denumirea de amniocenteză, este o analiză ce presupune recoltare de lichid amniotic din uter și este recomandată tuturor femeilor de peste 35 de ani, însărcinate. Prin intermediul acestei analize se pot detecta anumite defecte din naștere, afectiuni genetice precum și anormalitati cromozomiale ale fătului. Pentru depistarea bolilor genetice și a anormalităților cromozomiale, amniocenteza se realizează între săptămâna a 15-a a sarcinii si săptămâna cu numarul 20. Dupa 32 de săptămâni de sarcină, amniocenteza evaluează dezvoltarea plămânilor. Dacă se suspectează o infectie, amniocenteza se va realiza de mai multe ori, la un interval de 14 zile.

Analiza secrețiilor se face pentru obținerea unor informații de preț cu privire la starea de sănătate a pacientului. Se realizează analiza secrețiilor nazale, faringiene (exsudat faringian), a secrețiilor vaginale, uretrale sau chiar oculare.

Analiza lichidului seminal, adică spermograma, este adesea folosită pentru depistarea problemelor de infertilitate, dar poate scoate la iveală și informații despre infecțiile din organism, despre dezechilibrele hormonale sau despre afecțiuni precum diabetul ori despre expunerea la radiații.

 

Pregătirea organismului pentru analize medicale

În functie de analizele medicale efectuate, e posibil sa fie necesar ca organismul să fie pregătit respectând câteva reguli simple, înainte de recoltarea probelor. Medicul de familie sau medicul de laborator va sfătui pacientul cu privire la aceste proceduri și la pregătirea necesară, pentru ca rezultatul analizelor să poată fi concludent.

Unele probe pot fi recoltate acasă (urina si probele de materii fecale), după care sunt duse la laborator, dar anumite probe biologice pot fi recoltate numai de către personalul medical avizat, în cadrul unui laborator (recoltarea de sânge, exsudatul nazofaringial, secrețiile vaginale etc).

De exemplu, înainte de recoltarea sângelui, poate fi nevoie de un „post” alimentar de 8-12 ore, de aceea medicul recomandă, în general, ca analizele să fie făcute dimineața, pe stomacul gol. Nu este indicat nici consumul de cafea înainte de analizele de sânge, întrucât rezultatele pot fi afectate.

Pentru analiza urinei, proba care se duce la laborator se va recolta acasă, dimineața. Este necesar să fie prima urină, după scularea din somn, iar pentru a fi concludentă se recoltează numai după ce zona intimă a fost spălată și ștearsă corespunzator.

Pregătirea pentru analiza spermogramei implică abstinență sexuală timp de 2 până la 7 zile înainte de recoltare, iar pentru recoltarea secrețiilor vaginale este indicată abstinența sexuală de 24-48 de ore, timp în care nu se vor face nici spălături vaginale.

Dupa efectuarea analizelor medicale, organismul nu are nevoie de vreo strategie anume de recuperare, acesta dispune de toate mecanismele pentru a se recupera pe cont propriu. După recoltarea de sânge însă se recomandă să nu se amâne consumul de mâncare, pentru a evita instalarea hipoglicemiei.

 

* Informațiile din acest articol au caracter informativ și nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările medicului specialist.