Știi și câștigi sănătate: Canicula și efectele ei asupra organismului

AMN anunță zile de foc și disconfort termic ridicat, iar medicii atrag atenția că nu este bine să ieșim pe stradă la orele amiezii, iar dacă acest lucru nu poate fi evitat, ne recomandă să ne protejăm și să nu plecăm fără o sticlă cu apă la noi.

 

Meteorologii avertizează că nu scăpăm de caniculă în următoarele zile, dar nici de ploi și vijelii, ceea ce face ca disconfortul termic să fie unul deosebit de accentuat și periculos pentru sănătate. În următoarele 3 zile (29, 30 iunie și 1 iulie), indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 de unități, iar organismul va resimți cu 7-8 grade celsius mai mult decât indică termometrele. Cei mai afectați vor fi copiii mici, bătrânii, persoanele cu afecțiuni cronice (în special cardiacii și cei cu afecțiuni respiratorii).

Medicii avertizează că o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special dacă umiditatea este crescută. Pe lângă efectele directe ale căldurii, poluarea atmosferică și evenimentele extreme asociate (inundaţii, secetă, tornade) măresc riscul de transmitere a bolilor infecţioase prin intermediul vectorilor ( rozătoare, insecte ) şi al apei contaminate.

 

Valurile de căldură sunt definite de prezenţa pentru cel puţin o săptămână a temperaturilor ridicate. Cele mai multe neplăceri, și chiar decese au loc în primele două zile de la debutul unui val de căldură, iar cele mai afectate sunt persoanele de peste 65 de ani. De aceea, este bine de știut că cel mai greu de suportat este căldura din primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate, dacă sunt temperaturi ridicate, atât ziua cât şi noaptea, pentru mai multe zile consecutiv, atunci când umiditatea atmosferică este ridicată şi nu suflă vântul, iar poluarea atmosferică se adaugă căldurii.

Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului care este astfel supus riscului de deshidratare severă, de agravare a unor boli cronice sau lipotimiei (leșin) provocate de căldura excesivă. La temperaturi de peste 32 de grade Celsius crește gradul de transpiraţie, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa însă, organismul pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele hidrosolubile), antrenând astfel numeroase consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.

 

În cazul căldurii excesive pot apărea oboseală fizică şi psihică, tulburări de ritm cardiac, stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie, greaţă, vărsături, cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin), dureri şi crampe musculare, sete accentuată, insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate), intensificarea simptomatologiei în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice). În cazuri mai grave pot apărea stări de confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare și chiar comă în cazul în care temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius. Aceste stări pot apărea chiar și în cazul tinerilor, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte, dar preponderent la persoane vârstnice, chiar în condiţii de repaus sau odihnă.

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperature în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă, minerale și vitamine nu sunt înlocuite în mod adecvat pot apărea crampe a nivelul abdomenului, braţelor, picioarelor,, epuizare, insolaţie, şoc hipertermic, mai ales în timpul unor activităţi fizice solicitante, când transpiraţia este abundentă.

De aceea se recomandă încetarea imediată a activităţii fizice şi odihna într-un loc răcoros, reluarea activităţilor fizice intense după mai multe ore de repaus, consumarea de sucuri de fructe naturale, iaurt și cât mai multă apă.

 

Epuizarea apare după câteva zile de caniculă şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat, insomnie. Pentru a preveni aceste neplăceri medicii recomandă odihna în locuri răcoroase, consum de fructe și legume prospete, de sucuri naturale sau apă, iar dacă simptomele durează mai mult de o oră este necesar consultul medical.

Insolaţia apare după expunerea directă şi prelungită a capului la soare și se manifestă prin dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă, vărsături, uneori de pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.

Pentru a reduce riscul de insolaţie, medicii recomandă evitarea expunerii la soare, mai ales între orele 11:00-18:00, protejarea capului la plajă cu pălării, şepcuţe din materiale naturale și deschise la culoare, ducerea persoanei la umbră şi efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (ventilaţie, se udă corpul cu apă, i se dă să bea lichide).

 

Şocul hipertermic reprezintă o urgenţă medicală și apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, atingând/depăşind 40 de grade Celsius. În acest caz pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, apar dureri de cap violente, stre de dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii. În acest caz e solicită imediată ambulanța, iar până la venirea echipajului medical, persoana afectată trebuie dusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-i-se o bună ventilaţie. Fără acordarea rapidă a ingrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.

În cazul în care unei persoane i se face rău din cauza căldurii excesive, primul ajutor ce i se poate acorda constă în aducerea şi aşezarea sa într-un loc umbrit şi răcoros, stropirea cu apă rece, favorizarea respiraţiei şi a circulaţiei sângelui prin descheierea nasturilor, a şireturilor, curelei, sutienului, slăbirea nodului cravatei etc., administrarea de lichide, de preferinţă reci, solicitarea ajutorului medical în caz de nevoie.

 

În caz de caniculă, medicii recomandă să se consume cel 2,0- 2,5 litri de lichide pe zi (apă plată, apă minerală, sucuri de fructe şi legume) fără a aştepta să apară senzaţia de sete, la fiecare 15-20 min. Lichidele nu trebuie băute prea reci, pentru că s-ar elimina înainte de a hidrata organismul. Foarte bune sunt ceaiurile de mentă, soc, muşeţel, sunătoare, urzici, ceai verde sau negru, călduţe sau la temperatura camerei, uşor îndulcite cu miere.

Alimentaţia trebuie să fie uşoară, să conţină doar alimente proaspete și fără prea multe calorii – carnea slabă preparată la grătar, lactatele, cerealele şi cât mai multe fructe şi legume care, prin apa, sărurile minerale şi vitaminele pe care le conţin, asigură în mod constant hidratarea organismului.

O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă, dar alcoolul (inclusiv bere sau vin) favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de apărare a organismului împotriva căldurii. Se recomandă evitarea băuturilor care conțin cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice, consumul de alimente grase şi de dulciuri concentrate.

 

Este bine să se stea cât mai mult în locuri răcoroase, umbroase, să se evite ieşirile şi activitatea fizică intensă (sport, grădinărit, munci mai grele) între orele 11:00-18:00, iar plimbările să se facă dimineaţa şi seara. Dacă este necesar să ieşiţi în acest interval, este recomandat să mergeţi pe cât posibil prin zonele cu umbră, să vă protejați capul, faţa şi ochii cu ajutorul unei pălării şi a ochelarilor de soare, să purtaţi haine de culoare deschisă, subţiri și comode, preferabil din in sau bmbac, pentru că permit o bună aerisire a corpului. Este bine să aveţi la îndemână o sticlă cu apă și să faceţi cât mai des duşuri cu apă călduţă.

În interiorul locuinţei este bine să staţi în camerele cele mai răcoroase, iar dacă nu aveţi o astfel de cameră puteți folosi un ventilator sau la un aparat de aer condiţionat pentru a răcori atmosfera și puteți uda pe jos cu apă rece, ținând geamurile închise peste zi și jaluzelele trase. Aerul condiţionat se reglează aparatul astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală, iar ventilatoarele nu se vor folosi dacă temperatura aerului depăşeşte 32 grade Celsius.

Dacă nu aveţi aer condiţionat acasă sau a serviciu, petreceţi 2-3 ore zilnic în spaţii care beneficiază de aer condiţionat (cinematografe, spaţii publice, magazine).

 

Dacă sunteți în vacanță, evitaţi expunerea la soare (plaja) între orele 11-18, când razele soarelui sunt foarte puternice. Nu uitaţi de protecţia capului, a ochilor, a buzelor, dar și a restului corpului, cu cremă cu factor de protecție de cel puțin 30. În cazul în care suferiţi de anumite afecţiuni este bine să cereţi sfatul medicului înainte de a vă expune la soare.

Dacă totuși se întâmplă să faceți insolaţie, aveţi nevoie de săruri minerale pe care le puteţi asigura prin consumul de supe de legume şi sucuri de fructe. Se mai recomandă alimente cu aport mare de potasiu şi magneziu, cum ar fi bananele, pepenele galben, lintea, cartofii, mazărea, fasolea boabe şi soia, iar expunerea la soare se va evita în următoarele câteva zile. Se vor utiliza produse pentru calmarea arsurilor solare, iar dacă simptomele se agravează sau se prelungesc este necesar să consultați medicul de familie.

 

Angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii propice de muncă salariaţilor în vreme de caniculă, să alterneze perioadele de lucru cu cele de repaos în locuri umbrite, să reducă intensitatea şi ritmul activităţilor fizice. Dacă temperatura exterioară depăşeşte 37 de grade cel puţin 2 zile consecutiv, pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, angajatorii sunt obligaţi să asigure apă minerală – 2-4 l/persoană, echipament de protecţie, ventilarea locului de muncă, posibilitatea de a face duşuri (în anumite situaţii). Dacă nu este posibil se va reduce durata zilei de lucru și eşalonarea acesteia până la orele 11 şi după orele 17 şi chiar întreruperea colectivă a lucrului, cu menţinerea activităţii doar acolo unde nu poate fi suspendată.

Inspectoratele de muncă și-au intensificat controalele privind asigurarea condițiilor optime de muncă, mai ales în construcții, în această perioadă.

 

Copiii, vârstnicii și persoanele cu dizabilităţi au nevoie să fie cât mai mult supravegheați și să li se ofere în mod regulat lichide, chiar dacă nu le solicită. Este bune să păstrați contactul permanent cu vecini, rude, cunoştinţe care sunt în vârstă sau cu dizabilităţi, interesându-vă de starea lor de sănătate.

În locuințe se va limita creşterea temperaturii închizând ferestrele expuse la soare, trăgând jaluzelele şi/sau draperiile pe toată perioada cât temperatura exterioară este superioară celei din locuinţă. Se vor deschide ferestrele seara târziu, noaptea şi dimineaţa devreme, lăsând să intre în încătere curenţi de aer, cât timp temperatura exterioară este inferioară celei din locuinţă.
Se va stinge lumina artificială sau se va scădea intensitatea ei și se va închide orice aparat electrocasnic de care nu este nevoie.

 

Pentru protejarea copiilor mici și a sugarilor se recomandă realizarea unui ambient ferit de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer. Alimentaţia nu trebuie modificată prin introducerea de alimente noi în această perioadă și se va realiza hidratarea corespunzătoare, iar în cazul sugarilor mama îi va alăpta ori de câte ori aceştia solicită.

Copilul se îmbracă lejer, cu hăinuţe din materiale textile vegetale comode și se va evita ieșirea cu copilul din casă în perioada de caniculă. Afară, capul copilului va fi protejat cu o pălăriuţă din material uşor, deschis la culoare. Nu se va lăsa niciodată copilul singur, nici pentru perioade scurte de timp, în încăperi insuficient ventilate sau în maşini expuse la soare.

Se vor evita deplasările pe distanţe lungi cu copiii în maşinile fără posibilităţi de climatizare, având grijă să aveți cantităţi suficiente de apă în cazul unei deplasări cu un auovehicul.

Copilul va consuma în mod regulat lichide proaspete şi i se va da să bea lichide, chiar dacă nu le cere. Este bine să li se ofere copiilor apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit şi fructe proaspete, foarte bine spălate. Nu ezitaţi să lăsaţi copilul dezvelit atunci când doarme!

 

Mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător cu apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaus de conservanţi; se va evita în acelaşi timp consumul de cafea sau alcool şi vor avea grijă să menţină o igienă riguroasă a sânului şi evident igiena generală.

La cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau a mamei se va lua legătura cu medicul de familie, care va decide conduita terapeutică.

O atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de igienă atât pentru copil cât şi pentru mamă. Copilul va fi ţinut cu hăinuţe sau scutece curate şi uscate, iar mama se va îngriji de igiena riguroasă a pielii acestuia, îmbăindu-l cel putin odată pe zi şi obligatoriu seara, la culcare, iar în restul timpului i se va face toaleta locală ori de cate ori este nevoie.

Copiilor preşcolari li se vor face duşuri cu apă la temperatura camerei și nu se recoamndă scăldatul în apă rece.

 

În cazul persoanelor vârstnice și/sau cu afecțiuni cronice se va crea un ambient care să nu suprasolicite capacitatea organismului acestora de adaptare. se va consuma zilnic 1,5-2 litri lichide, fără a aştepta să apară senzaţia de sete (apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai slab îndulcit, sucuri naturale de fructe făcute în casă fără adaos de conservanţi, iaurt).

Legumele şi fructele proaspete (pepene galben, pepene roşu, prune, castraveţi, roşii) vor predomina în alimentație, deoarece acestea conţin o cantitate mare de apă. Se vor consuma numai alimente proaspete din magazinele care dispun de instalaţii frigorifice funcţionale de păstrare a alimentelor și se va evita consumul alimentelor uşor perisabile, consumul de alcool (inclusiv bere sau vin), de băuturi cu un conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.

 

Se vor evita deplasările în perioadele de vârf ale caniculei, ieșind din casă doar dimineaţa devreme sau seara, evitând pe cât posibil expunerea la soare. Îmbrăcămintea va fi uşoară, subţire din ţesături naturale în culori deschise şi se vor folosi mijloace de protecţie (pălării, umbrele, ochelari de soare), iar apa este bine să fie mereu la îndemână.

Se vor evita locurile aglomerate, neventilate unde pot apărea decompensări ale afecţiunilor cronice, mai ales cardiovasculare, în condiţii de temperaturi ridicate.

Se vor evita de asemenea activităţile în exterior care necesită un consum mare de energie (sport, grădinărit etc.), iar pe parcursul zilei se va menţine cu rigurozitate igiena personală, făcând duşuri călduţe și lăsând apa să se usuce pe piele.

Persoanele care suferă de anumite afecţiuni cronice (cardiovasculare, hepatice, renale, pulmonare, endocrine, psihice) trebuie să consulte medicul curant în vederea adaptării schemei terapeutice la condiţiile existente, să respecte întocmai recomandările medicale şi să urmeze cu stricteţe tratamentul prescris de medic. Nu se va introduce din propria iniţiativă nici un medicament nou în schema de tratament, chiar dacă acesta poate fi procurat fără reţetă.

În cazul apariţiei unor simptome cauzate de caniculă şi/sau agravării celor datorate afecţiunii cronice se solicită imediat ajutor medical.

 

*Articolele noastre nu pot înlocui consult medical și nu trebuie interpretate ca sfaturi sau recomandări medicale, acestea aparținând exclusiv unui medic calificat.