Știi și câștigi sănătate: Copilul, minune a vieții

Fiecare dintre noi și-a întrebat mama, cu siguranță, cum s-a comportat „în burtică” și cum era când era bebeluș. Viața intrauterină este un adevărat miracol, la fel cum este și omulețul care se naște. Dacă are norocul să crească în condiții prielnice, copilașul va deveni un adult sănătos, responsabil și apreciat.

Medicii neonatologi ne spun că fiecare bebeluș crește și se pregătește pentru viața de după naștere în cele nouă luni de sarcină. Tot aici începe legătura dintre mamă și copil și sunt puse, parțial, bazele sănătății fiecărui micuț.

Cercetările din ultimii 30 de ani au descoperit multe moduri în care mediul prenatal al copilului și modelul de dezvoltare influențează sănătatea lui pe tot parcursul vieții. Conform studiilor, bebelușii a căror dezvoltare prenatală este afectată se confruntă cu un risc crescut de atac de cord, accidente vasculare cerebrale, hipertensiune arterială și diabet de tip II de-a lungul vieții, iar expunerea la tutun în timpul sarcinii este asociată cu un risc crescut de obezitate, diabet și o diminuare a funcției pulmonare.

Aflăm împreună mai multe lucruri inedite despre bebeluși…  

 

* Dezvoltarea umană începe din momentul fecundării, atunci când o celulă reproductivă masculină și una feminină se unesc pentru a forma un embrion unic, unicelular, o viață umană nouă, aflată în prima etapă a dezvoltării. Acest mic fragment de viață – celula – se va diviza și rediviza pentru a da naștere miliardelor și miliardelor de celule ale corpului unui copil. Viteza și complexitatea cu care are loc dezvoltarea umană pot fi surprinzătoare.

* Primul semn al dezvoltării creierului apare la 18 zile. Planul de bază al corpului, care prezintă regiuni diferite, cum ar fi capul, regiunea toracică, abdomenul și începutul membrelor superioare și inferioare este bine stabilit la doar 4 săptămâni de la fecundare.

* Primul semn al dezvoltării inimii apare la aproximativ 20 de zile. Până la 22 de zile, inima începe să bată… și începe să semene rapid cu inima unui nou-născut. Până la 4 săptămâni, copilul este înconjurat de membrana amniotică, plină de lichid, iar inima îi pompează nutrienți în întregul corp.

* Inima umană bate de aproximativ 54 de milioane de ori înainte de naștere, iar pe durata unei vieți tipice de 80 de ani, se estimează că inima umană bate de peste 3,2 miliarde de ori.

 

* Mișcarea intrauterină începe la 5 săptămâni și jumătate și 6 săptămâni după fecundare, fiind necesară pentru dezvoltarea normală a nervilor, oaselor și articulațiilor. Așadar, mișcarea este vitală pentru sănătatea oamenilor, cu mult înainte de naștere și la toate vârstele după aceea.

* În primele șase săptămâni de viață, nu există nicio diferență între embrionul masculin și cel feminin. Primele unde cerebrale au fost înregistrate prin măsurători directe la 6 săptămâni și 2 zile. De la 7 săptămâni, copilul începe să întoarcă capul și să miște mâinile.

* În cea de-a 18 săptămână de sarcină, fătul își descoperă degetele de la mânuțe, iar de acum suptul degetului mare devine principala lui activitate.

* În jurul săptămânii a 20-a de sarcină, bebelușii reacționează la tot ceea ce-i înconjoară. La ecograf s-a descoperit, în timpul amniocentezei, că fătul, curios, încearcă din răsputeri să apuce cu mânuțele acul introdus în uter.

* Amprentele digitale sunt complet formate după 24 de săptămâni de la concepţie şi nu mai suferă vreo modificare de-a lungul vieţii individului. Există însă o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente.

 

* Bebelușii recunosc sunetele încă din perioada intrauterină. Cel mai important sunet pe care ei îl aud din uter este vocea mamei. Între luna a șaptea și a opta, bătaia inimii fetusului încetinește ori de cate ori mama lui vorbește, semn care indică faptul că vocea mamei are un efect calmant. La muzica rock puternică reacționează lovind burtica mamei.

* Copiii nenăscuți par a-și dezvolta o ureche fină pentru anumite sunete. Studiile arată că primele lecții în limba lor nativă le iau când sunt încă în uter. Ei sug lapte cu mai multă forță atunci când aud oameni vorbind în limba lor maternă decât vorbind într-o limbă străină. Desigur, bebelușii recunosc melodicitatea și ritmul limbii, nu anume cuvinte individuale.

* Ochii bebelușului se formează în primul trimestru de sarcină și rămân închiși până în luna a șaptea. După ce aceștia se deschid, fetusul este capabil să vadă. Potrivit mai multor studii, atunci când o lumină strălucitoare este îndreptată spre uter, fetusul se întoarce cu spatele. Ultrasunetele au relevat că fetușii deschid și închid ochii gradatș din ce în ce mai multș aproape de momentul nașterii și că ei clipesc așa cum o fac și în lumea de afară.

 

* Un nou-născut are mai mult de 26 de miliarde de celule. La naștere, pielea bebelușului este acoperită cu o substanță protectoare grasă, albicioasă, numită vernix caseosa, precum și de perișori fini, numiți lanugo (în special dacă bebelușul se naște înainte de vreme) care vor cădea în câteva zile.

* Toți bebelușii se nasc cu ochii albaștri. „Vinovată” este melanina, care dă culoare pielii, părului și ochilor. Cantitatea și tipul acestei proteine sunt date de codul genetic. Daca irisul conține o cantintate mare de melanină, ochii pot deveni negri sau căprui. Dacă are puțină melanină, atunci rezultă ochi verzi, cenușii sau căprui deschis. Cand în iris este o cantitate foarte mică de melanină, ochii vor avea culoarea albastră sau gri deschis.

* Nou-născutul nu vede nici forme, nici culori, doar lumină și întuneric.  La început, aceștia nu văd culorile, iar pe parcurs încep să observe doar nuanțele puternice care contrastează cu fundalul. Până la patru luni, bebelușii disting 2-3 culori primare și văd până la o distanță de 25 de centimetri. În următoarele luni disting tot mai clar nuanțele puternice. Vederea unui copil este aproape complet dezvoltată la vârsta de doi ani, spun medicii.

* Copiii au un miros mai bun decât adulții. Simțul olfactiv începe să se dezvolte încă din luna a șaptea de sarcină și atinge apogeul în perioada adolescenței târzii, după care începe declinul.

 

* Copiii se nasc cu 300 de oase, dar la maturitate numărul acestora se reduce cu aproape 100. O parte dintre ele se unifică, se modifică şi se adaptează greutăţii corporale şi localizării organelor interne, pe măsură ce corpul creşte.

* Capul unui bebeluș este un sfert din lungimea sa totală, dar la vârsta de 25 de ani va fi doar o optime din lungimea sa totală.

* Oasele craniului bebelușului nu se vor închide aproximativ un an și jumătate de la naștere. Până atunci, este normal să se observe partea moale a capului pulsând sau umflându-se odată cu respirația copilului sau în timp ce acesta plânge puternic.

* Bebelușii se nasc fără genunchi. Deși rotulele se formează începând cu luna a patra de viață intrauterină, ele sunt formate din cartilaj, pentru a facilita puseele de creștere în primele luni de viață. Rotulele se întăresc începând cu vârsta de 2 ani și continuă până la 6 ani, când se transformă în țesut osificat.

* Bebelușii se nasc cu plămâni roz, dar îşi schimbă culoarea pe măsură ce respiră aerul poluat.

 

* În medie, numărul de conexiuni în creier crește de la 50 trilioane la 1 quadrillion la un nou-născut în timpul primei luni de viață.

* În momentul naşterii, creierul unui copil conţine circa 14 miliarde de celule, număr care nu mai creşte până la sfârşitul vieţii. După vârsta de 25 de ani, creierul uman începe să piardă până la 10.000 de celule zilnic. După vârsta de 50 de ani creierul uman îşi reduce simţitor volumul.

* În primele săptămâni, bebeluşul nu plânge, doar strigă. În această perioadă, canalele lacrimale nu sunt încă dezvoltate şi nu produc destule lacrimi. Producţia lacrimală se porneşte la vârsta aproximativă de 1 lună.

* În prima lună de viaţă, un copil învaţă atât de multe lucruri, încât sinapsele din creierul său cresc de la 50 de trilioane la 1 quadrilion. Dacă şi corpul sau s-ar dezvoltă cu aceeaşi viteză, copilul ar cântări 77 de kilograme după numai o lună de viaţă.

* Capacitatea copilului de a învăța poate crește sau scădea cu 25% sau mai mult în funcție de creșterea copilului într-un mediu stimulativ.

* Cititul cu voce tare stimulează dezvoltarea creierului copilului.

* Copiii cresc mai repede primăvara.

 

* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.