Știi și câștigi sănătate: Cum ne protejăm pe timp de caniculă

Capitala și 7 județe se află, începând de miercuri, sub avertizare cod portocaliu de caniculă, cu temperaturi maxime între 38 și 40 de grade. Meteorologii au actualizat avertizările de caniculă și au emis și noi atenționări cod galben și portocaliu pentru ploi și vijelii, în 26 de județe. Astfel, în următoarele zile se anunță temperaturi maxime de 39-40 de grade Celsius pe aproape tot teritoriul țării, va fi o perioadă a extremelor meteorologice, iar canicula va fi cuvântul de ordine în Oltenia și Muntenia precum și Capitala.

Indicele temperatură-umezeală va depăși pragul critic de 80 unități, pe parcursul zilelor de joi, vineri și sâmbătă, în București și județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov și în sudul județului Caraș-Severin, iar disconfortul termic va fi deosebit de accentuat. În zilele de 1 și 2 august, valul de căldură va persista în zonele sudice și sud-estice, unde disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat.

Pe de altă parte, deasupra României va veni și un nor de praf saharian, ceea ce va face aerul greu respirabil și va cește riscul de acutizare a unor afecțiuni cardiace, respiratorii și pulmonare.

 

În acest context, medicii recomandă să se respecte o serie de reguli de protecție, pentru a trece cu bine peste această perioadă critică, în special pentru copii și bătrâni, precum și pentru cei cu afecțiuni cronice. Prima și cea mai importantă condiție care trebuie respectată este aceea ca oamenii să nu iasă în căldură la orele de vârf, la prânz și în prima parte a după-amiezei (10.00-18.00). Trebuie să se evite expunerea la căldură, iar dacă este neapărat necesară ieșirea afară trebuie să avem capul acoperit și să fim îmbrăcați cu haine de culoare deschisă, confecționate din materiale textile naturale, care să permită pielii corpului să respire. Trebuie, de asemenea, să ne hidratăm cu cel puțin 2 litri de lichide pe zi (apă plată, apă minerală, sucuri de fructe şi legume, iaurt) fără a aştepta să apară senzaţia de sete, și să evităm băuturile acidulate, cafeaua și alcoolul. În perioadele de caniculă se recomandă consumul unui pahar de apă la fiecare 15-20 minute, iar lichidele nu trebuie băute prea reci, pentru a nu se elimina înainte de a hidrata organismul. Foarte bune sunt ceaiurile de mentă, soc, muşeţel, sunătoare, urzici, ceaiul verde sau negru, călduţe sau la temperatura camerei, uşor îndulcite cu miere.

Alimentaţia trebuie să fie una uşoară, să conţină alimente proaspete, fără prea multe calorii – recomandate sunt carnea slabă preparată la grătar, lactatele, cerealele precum şi cât mai multe fructe şi legume care, prin apa, sărurile minerale şi vitaminele pe care le conţin , asigură în mod constant hidratarea organismului.

 

Copiii, pentru că nu au mecanismul de termoreglare suficient de dezvoltat, trebuie să evite expunerea la temperaturi crescute în această perioadă. Pentru ca bebelușii și copiii să fie protejați de caniculă se recomandă realizarea unui ambient cât mai normal, ferit de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer. Sistemul de alimentaţie avut până în acel moment nu trebuie modificat prin introducerea de alimente noi în această perioadă și se va realiza hidratarea corespunzătoare, iar în cazul sugarilor, mama va alăpta ori de câte ori aceştia solicită. Copilul trebuie îmbrăcat cât mai lejer, cu hăinuţe din materiale textile vegetale comode.

Se va evita scoaterea copilului mic din casă în perioada de caniculă (orele 11-18), mai ales dacă este bebeluş (0-12 luni), iar afară, capuș acestuia trebuie protejat cu o pălăriuţă din material uşor, deschis la culoare. Nu se va lăsa copilul singur, nici pentru perioade scurte de timp, în încăperi insuficient ventilate sau în maşini expuse la soare și se vor evita deplasările pe distanţe lungi cu copiii în maşinile fără climatizare. Copilul va consuma în mod regulat lichide proaspete, chiar dacă nu le cere. Este bine să li se ofere copiilor apă plată sau apă cu proprietăţi organoleptice corespunzătoare, ceai foarte slab îndulcit şi fructe proaspete, foarte bine spălate.

Mamele care alăptează trebuie să se hidrateze corespunzător, să evite consumul de cafea sau alcool. La cel mai mic semn de suferinţă al copilului sau mamei, aceştia se vor prezenta la medicul de familie care va decide conduita terapeutică. O atenţie deosebită se va acorda condiţiilor de igienă atât pentru copil cât şi pentru mamă. Copiilor li se vor face duşuri cu apă la temperatura camerei și este bine să se evite scăldatul în apă rece.

 

De o protecție specială trebuie să beneficieze și persoanele în vârstă și/sau cu afecțiuni cronice.  Acestea, dacă trebuie să se deplaseze la instituții, la ghișee, este indicat să o facă numai în primele ore ale dimineții sau în a doua parte a după-amiezei, pentru a evita orele cele mai călduroase. Se va evita pe cât posibil expunerea în plin soare, se va folosi îmbrăcăminte uşoară, subţire din ţesături naturale în culori deschise precum şi mijloace de protecţie (pălării, umbrele, ochelari de soare) și este bine să existe la îndemână lichide (apă).

Se vor evita locurile aglomerate și neventilate, unde pot apărea decompensări ale afecţiunilor cronice, mai ales cardiovasculare, în condiţii de temperaturi ridicate. Foarte important este ca pacienții care se știu cu boli cronice să își ia medicația prescrisă de medicul curant în mod obligatoriu și să respecte conduita recomandată de acesta. Se recomandă crearea un ambient care să nu suprasolicite capacitatea de adaptare a organismului, consumul zilnic a 1,5-2 litri de lichide, iar alimentația va fi predominant compusă din legume şi fructe proaspete cu un conținut mare de apă.

Se va evita consumul de alcool (inclusiv bere sau vin), de băuturi cu un conţinut ridicat de cofeină (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri răcoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice. Pe parcursul zilei menţineţi cu rigurozitate igiena personală, faceţi duşuri călduţe, fără a vă şterge de apă.

În cazul apariţiei unor simptome cauzate de caniculă şi/sau agravării celor datorate afecţiunii cronice solicitaţi imediat ajutor medical.

 

Muncitorii care sunt expuși la căldură trebuie să respecte recomandările Inspectoratelor teritoriale de muncă. Cei care muncesc trebuie să cunoască faptul că au anumite drepturi și că angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii propice de muncă salariaţilor în vreme de caniculă, să alterneze perioadele de lucru cu cele de repaus în locuri umbrite, în care există curenţi de aer, să reducă intensitatea şi ritmul activităţilor fizice.

Dacă temperatura exterioară depăşeşte 37^o Celsius cel puţin 2 zile consecutiv, pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor, angajatorii sunt obligaţi să asigure: apă minerală – 2-4 l/persoană, echipament de protecţie, ventilarea locului de muncă, posibilitatea de a face duşuri (în anumite situaţii). Dacă nu este posibilă realizarea acestor condiţii, se va stabili reducerea duratei zilei de lucru, eşalonarea acesteia până la orele 11 şi după orele 17 şi chiar întreruperea colectivă a lucrului, cu menţinerea activităţii doar acolo unde ea nu poate fi suspendată.

 

Comitetele pentru Situații e Urgență din județele afectate sunt obligate să dispună măsuri de organizare a unor puncte de acordare a asistenței medicale și de distribuție a apei potabile în locurile aglomerate, iar la nevoie, asfaltul va fi stropit, dimineața și seara. În farmacii se va asigura adăpostirea celor afectați de caniculă la aer condiționat, li se va oferi apă pentru hidratare și, la nevoie, primul ajutor.

Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului, iar riscul unei deshidratări severe crește, ca și cel al agravării unei boli cronice sau declanşării unui unui atac de căldură. Principale simptome care apar în această situaţie sunt: oboseală fizică şi psihică; tulburări de ritm cardiac; stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie; greaţă, vărsături; cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin); dureri şi crampe musculare; sete accentuată; insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate); intensificarea simptomatologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperatura în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri minerale nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot să apără crampele de căldură, epuizarea, insolaţia și chiar şocul hipertermic.