Știi și câștigi sănătate: Papadia, asul din mâneca doctorului natură
În această perioadă, o explozie de bănuți aurii și pufoși ne întampină de când ieșim din casă, parcă pentru ne da binețe și a ne invita să fim sănătoși, veseli și optimiști. Îi vedem în spațiile verzi din jurul blocurilor, pe lângă alei, în parcuri și chiar pe aleile pietruite, parcă înfruntând orice piedică și invitându-ne să le dăm atenție.
Se bucură de florile de păpădie mai ales copiii. Aproape fiecare mogâldeață are în mână câteva flori de păpădie, fie pentru a le dărui mamei care-i poartă de grijă, fie pentru a se bucura pur și simplu de primavară și de frumusețea ei, iar fetițele își împletesc coronițe pe care și le pun pe cap și de care foarte mândre…
Păpădia este o plantă originară din Grecia, despre care se spune că are puterea de a vindeca atât de multe boli, încât ar putea înlocui cu succes orice medicament modern. Mica floare galbenă care se transformă în puf magic şi care creşte peste tot în România, se are denumirea științifică „Taraxacum officinale” – afică „remediu oficial pentru boli”, iar popular se mai numește, în funcție de zona geografică, buhă, crestătea, floarea-mălaiului, flori-galbene, lăptucă, lilicea, niparticli, papa-găinii, pui-de-gîscă.
Rolul păpădiei în natura este unul bine definit, iar calitățile ei sunt numeroase și, din păcate, puțin cunoscute, așa că aflăm și noi astăzi, împreună, mai multe dintre secretele acestui medicament și aliment pe care-l avem la îndemână…
De multe ori ignorăm faptul că aparent banala păpădie, pe care o gasim peste tot, din martie până toamna târziu, este una dintre cele mai puternice plante antioxidante și depurative. Creşte spontan, dar poate fi şi cultivată, însă românul are o vorbă „iarba grasă în mărăcini creşte”, așa că cele mai bune proprietăție le găsim în planta sălbatică.
Primele cercetări științifice din Europa asupra efectelor păpădiei datează din prima jumătate a secolului XX. Experimente realizate pe animale au permis confirmarea, la acea vreme, a efectelor benefice ale acestei plante: creșterea cantității de urină eliminate, creșterea producției de bilă și în special efectelul antiinflamator. Este recomandată, de asemenea, ca medicament adjuvant în toate afecțiunile provocate de un dezechilibru glandular.
În 2006 a fost publicată o sinteză a unor lucrări care subliniază informațiile obținute pe modele celulare și pe animale. Acestea confirmă virtuțile antioxidante anticancerigene și antidiabetice ale păpădiei și ale componentelor sale. Câteva teste clinice preliminare indică faptul că unele preparate din păpădie pot trata crampele intestinale, constipația și diarea. Nu este foarte clar mecanismul ce stă la baza efectului diuretic al frunzelor de păpădie, în schimb s-a confirmat că, prin conținutul ridicat de potasiu, această plantă are avantajul că nu provoacă pierderea de potasiu la nivelul rinichilor.
Această plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate, dispuse aproape de sol și cu flori galbene, care crește de la câmpie până în zona subalpină, în locuri însorite, are florile galbene plasate pe tulpinițe goale în interior. Odată cu recoltarea, din tijele proaspete de păpădie apare un suc alb-lăptos cu puternic gust amar, care are însă efecte terapeutice deosebite. Dar efecte benefice ne oferă întreaga plantă: rădăcina, tijele proaspete, florile, frunzele sunt folosite integral pentru beneficiile lor. Înainte de înflorire se recoltează, de obicei, frunzele și mugurii, în timpul înfloririi frunzele și florile, iar rădăicinile, toamna târziu.
Frunzele, tulpinile și rădăcinile păpădiei ajută la mobilizarea și eliminarea toxinelor din corp, intensifică tranzitul intestinal și cresc tonusul întregului organism. Ajută la drenarea surplusului de apă din organism, pentru că este un diuretic puternic, iar ceaiul de păpădie are rezultate remarcabile în detoxifie, mai ales în perioadele de schimbare a anotimpului. Pentru că ajută la arderea grăsimilor, planta poate fi folosită și în curele de slăbire.
Întreaga plantă are efecte curative datorită compuşilor care se întâlnesc atât în frunzele, tulpina, florile şi rădăcina plantei. Papadia conține uleiuri volatile, flavonoide, principii amare (taraxacina), clorofilă, rezine, taninuri, colină, acid cafeic, vitaminele C, B, A, D și este o sursă importantă de potasiu, sodiu, calciu, fosfor şi fier. Și unde mai pui că pentru a avea parte de toate beneficiile ei nu trebuie decât să culegi această plantă, care nu costă nimic, și să sa o consumi crudă, în salate, sau uscată, în ceai, pentru ca ea să-ți dăruiască mai multă sănătate decât te-ai fi gândit! Păpadia nu are miros, dar are gustul amar, din cauza taraxacinei, prezentă din belșug, mai ales, în frunzele tinere. Din frunzele proaspete de păpădie, culese primăvara, se poate face salată sau suc, pline de fibre, proteine, glucide și vitaminele A, B, C, K și D. Frunzele de păpădie se usucă în strat subțire și se depozitează pentru iarnă în pungi de hârtie sau tifon.
Bonus, din florile de păpădie se obține o dulceață rafinată și delicioasă care, pe lângă gustul deosebit, are și proprietăți curative, dar și un vin care s-a dovedit un bun diuretic, coleretic şi antipiretic, un tonic excelent, având capacitatea de a elimina toxinele din organism, îmbunătăţind procesele metabolice. Bun diuretic, coleretic şi antipiretic, vinul din flori de păpădie este totodată un minunat tonic natural, creşte pofta de mâncare, îmbunătăţeşte procesele metabolice, elimină toxinele din organism, previne ateroscleroza și ajută în tratarea bolilor de ficat şi ale tractului gastro-intestinal.
Păpădia este folosită cu succes în tratamentul unui număr mare de afecțiuni. Cu ajutorul ei, tinerii pot scăpa de acnee fără alte tratamente cosmetice sau medicamentoase costisitoare, dar este extrem de eficientă și în tratarea alergiilor și altor boli de piele. Decoctul din tije, muguri sau frunze înlatură albeața corneei și îndepartează pistruii și petele de pe față. Prin proprietățile sale detoxifiante, păpădia tonifică și dă un aspect sănătos pielii.
Este un adevărat depozit de vitamine, minerale si oligoelemente, frunzele proaspete fiind delicioase în salate. Păpădia face parte din categoria plantelor cu cel mai mare conținut de în provitamina A și luptă împotriva radicalilor liberi care duc la îmbătrânirea pielii.
În uz extern, pe zonele de piele sensibilă sau iritată, se pot aplica frunze de păpădie proaspete și zdrobite. Același efect îl are și ceaiul concentrat de păpădie, folosit sub formă de comprese. Sucul de păpădie este un tonic puternic pentru ficatul leneș sau cu o funcționalitate defectuoasă cauzată de alcool sau diete severe. Seva păpădiei a fost, de asemenea, mult timp utilizată pentru vindecarea negilor, iar rădăcina uscată și macinată poate fi un înlocuitor al cafelei.
Păpădia este un „leac” indiscutabil și pentru indigestie, gastrită hipoacidă, dischinezie biliară și constipație atonă. Subsţantele active care se găsesc în păpădie stimulează activitatea stomacului, a ficatului şi a bilei, având un puternic efect diuretic, astfel ajutând organismul să elimine toxinele. De asemenea, păpădia conţine substanţe care protejează celulele hepatice şi are un efect tonic asupra ficatului, a splinei şi a bilei. Numeroase studii au scos la iveală faptul că păpădia vindecă afecţiuni precum hepatitele, icterul şi dischineziile biliare și chiar cirozele. Are, de asemenea, acțiune coleretică, stimulând producerea bilei și eliminând deșeurile care împiedică ficatul să filtreze toxinele din sânge.
Grație conținutului de colină (compus important în afecțiunile hepatice), vitaminelor C, D si K precum și flavonoidelor și carotenoidelor, păpădia ajută pe oricine să-și păstreze energia, vitalitatea, să-și mențină ficatul sănătos și o vedere bună până la vârste înaintate. Prin componenta sa amară permite o mai bună funcționare a ficatului și a vezicii biliare. Are efect coleretic, colagog și laxativ, stimulează peristaltismul tubului digestiv, secreția salivară, gastrică și intestinală. Este un foarte bun tonic amar.
Păpădia este, de asemenea, un diuretic puternic și are o excelentă acțiune depurativă. Datorită vitaminelor şi mineralelor pe care le conţine, păpădia acţionează ca un tonic şi ca un diuretic asupra organismului, are un puternic efect detoxifiant, curăţă sângele, ficatul şi colonul de toxinele acumulate în timp, le reglează activitatea şi le stimulează. Frunzele de păpădie conțin potasiu, fier, calciu, cupru, siliciu, magneziu și mangan dar și o catitate mare de vitamine din complexul B, iar rădăcinile conțin și principii amare, inulină, zaharuri complexe. Toate aceste substanțe favorizează flora intestinală benefică, sunt eficiente împotriva constipației, anemiei și infecțiilor, păpădia fiind eficientă în prevenirea și taratrea acestor boli. Datorită vitaminelor şi mineralelor pe care le conţine, păpădia acţionează ca un tonic şi un diuretic asupra organismului, are un puternic efect detoxifiant, curăţă sângele, ficatul şi colonul de toxinele acumulate în timp, le reglează activitatea şi le stimulează.
Având proprietăți putenic antioxidante, păpădia previne şi luptă împotriva cancerului prin conţinutul său bogat de vitamină A şi C. Anumite studii au scos la iveală efectele benefice pe care consumul de păpădie le are asupra cancerului bucal şi pulmonar.
În China, o varietate de păpădie este folosită de mult timp pentru tratarea hepatitei, cancerului și a diverselor afecțiuni ale glandei mamare (inflamații, probleme legate de secreția laptelui, cancer de sân) precum și pentru îmbunătățirea rezistenței imunitare la infecțiile căilor respiratorii.
Preparatele din păpădie, ceai, tinctură sau pulbere se recomandă reumaticilor și persoanelor care suferă de gută. Un efect deosebit îl are atât planta uscată cât și cea proaspată în prevenirea și tratamentul diabetului zaharat. Folosirea păpădiei este deja recunoscută în numeroase farmacopei consacrate.
Frunzele de păpădie sunt foarte bune în salate, dar se pot adăuga și altor mâncăruri, mai ales celor cu carne și peste. Se recomandă ca frunzele pentru salată să fie culese de dimineaţă, înainte ca floarea să se deschidă (când nu sunt amărui). Salatele pot fi consumate de trei ori pe zi, înainte de mesele principale, ori alături de felul doi de mâncare. De asemenea, frunzele verzi se pot folosi ca ingrediente la prepararea sandvişurilor, ca substituent al salatei.
Florile, eventual măcinate, se adaugă la ciorbe și salate orientale sau pot fi consumate prăjite, ca adevărate delicatese. De asemenea, din ele se pate face o dulceață asemănătoare ca densitate și gust cu mierea de albine.
Rădăcinile uscate și tocate mărunt se folosesc la prepararea unei excelente băuturi care poate înlocui cafeaua sau ceaiul.
Proprietatile terapeutice miraculoase ale plantei se conserva foarte bine si cand aceasta este preparata sub forma de nectar, un lichid brun, puțin amărui, cu gust asemănător zaharului ars. Din acest nectar se consumă în scop preventiv câte o linguriță pe zi, ca atare sau ca adaos la ceai sau alte băuturi nealcoolice.
Atenționare: Să nu considerăm că păpădia este un panaceu universal, pentru că în unele situaţii poate să ne facă rău, ne atrag atenția specialiștii. În cazul unor calculi biliari sau a obstrucției canalelor biliare trebuie consultat un specialist înainte de a consuma remedii pe bază de păpădie.
Constraindicații: Păpădia este contraindicată în cazul ulcerelor și gastritei, deoarece poate stimula secreția de acid gastric. De asemena, persoanele alergice la plantele din familia Asteraceae (ex. margarete, cicoare) pot fi sensibile și la păpădie. Sucul care se găseşte în tulpini poate provoca alergii persoanelor sensibile.
De notat este că alergia la polenul păpădiei nu antrenează în mod automat și alergia la alte părți ale plantei (frunze, rădăcini). Poate apărea însa o sensibilitate cutanată la contactul cu sucul sau ceaiul de păpădie.
Persoanele care au probleme de retenţie de apă trebuie să consulte un medic înainte de a utiliza această plantă, pentru a verifica nivelul de potasiu.
* Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește cosultul medical.
