TERAPEUTUL TAU: Conditional vs. imperativ (II) – Credintele si libertatea

12 octombrie 2013 | 0 comentarii |

Sistemele filosofice, religiile lumii si viata ne arata ca exista un mod „de a fi” atribuit verbului „trebuie”. Secretul autodeterminarii consta in utilizarea lui „trebuie conditional” si nu al lui „trebuie absolut, imperativ”.

 

puzzleIn psihoterapia integrativa, experienta subiectiva a clientului este adevarul lui si punctul de incepere a explorarii. In relatia terapeutica, cei doi „experti” (unul „expert” in profesie, celalalt „expert” in propria lui viata) pot lucra nu asupra realitatii obiective, asupra lucrurilor, evenimentelor, ci asupra imaginii despre …, asupra gandurilor. Epictet a descoperit acest fapt si act terapeutic in urma cu 18 secole: „nu lucrurile sunt cele care ne supara, ci parerile pe care le avem despre ele”. Shakespeare, la randul lui, afirma ca „lucrurile nu sunt bune sau rele, gandurile noastre le fac astfel”.

Demersul terapeutic isi propune sa-l faca pe om mai liber. Cu siguranta aceasta libertate poate fi stresanta uneori – omul condamnat la libertate, spunea J.P.Sartre; singur in fata libertatii, spune Savatie Bastovoi. Libertatea dorita, optima nu este nimic altceva decat capacitatea de a dezvolta alternative. Sistemele filosofice, religiile lumii si viata ne arata ca exista un mod „de a fi” atribuit verbului „trebuie”. Secretul autodeterminarii consta in utilizarea lui „trebuie conditional” si nu al lui „trebuie absolut – imperativ”.

 

intre adevar si iluzieMetoda Alegerii (Option Method), dezvoltata de catre Bruce di Marsico, presupune o serie de intrebari. Sa luam o scurta pauza si sa ne intrebam: Daca ar fi posibil, cat de mult ne-am dori, pe o scara de la 0 la 10, sa ne simtim mai bine, sa fim mai fericiti? El afirma ca oamenii se simt nefericiti pentru ca asa aleg, asa isi „doresc” ei; pentru ca ei cred ca asa ar „trebui” sa fie. Spre exemplu, unii oameni isi spun: „Daca nu as fi nefericit in legatura cu asta, ar insemna ca eu mi-am dorit ca sa se intample” sau „Daca nu as fi furios (trist) in legatura cu asta, ar insemna ca nu imi pasa”.

Ceea ce ni se intampla, ni se intampla. Ar fi o utopie sa credem ca evenimentele vor disparea. Totul este sa integram ceea ce ni se intampla in constructia noastra, interpretand corect, in sensul de functional.

Interpretarile care rezulta din credintele noastre ne influenteaza comportamentul. Fiecare isi construieste, in mod activ, un sistem de semnificatii referitoare la lumea inconjuratoare, iar „relatiile care exista intre ganduri, comportament si emotii dezvolta personalitati normale sau patologice”.

 

nivele existentialeExistenta umana poate fi analizata la patru nivele: nivelul cognitiv, nivelul comportamental, nivelul biologic si nivelul subiectiv – interactiunea dintre aceste nivele si mediul extern da nastere la trairea subiectiva (nivel subiectiv – emotii).

Nivelul cognitiv cuprinde toate prelucrarile informationale, constiente sau inconstiente.

Nivelul comportamental se refera la ceea ce facem noi, la nivel motor.

Nivelul biologic include toate modificarile care au loc la nivel fiziologic.

Nivelul subiectiv se refera la emotiile si sentimentele pe care le simte o persoana intr-o anumita situatie.

         Conform teoriilor existente (Beck, Ellis) convingerile oamenilor pot fi impartite in credinte rationale si credinte irationale. Distinctia dintre credintele rationale si cele irationale se refera la utilitatea acestora in raport cu scopurile persoanei. Altfel spus, este rational ceea ce ajuta oamenii sa-si atinga scopurile si este irational ceea ce-i impiedica in acest sens (Ellis, 1962). Cele doua tipuri de credinte se refera la sine (ex. „Eu trebuie/as dori sa nu gresesc niciodata”), la ceilalti (ex. „As prefera/trebuie ca ceilalti sa ma respecte”), la viata (ex. „Viata trebuie/mi-ar placea sa fie usoara si lipsita de probleme!”). In demersul terapeutic se urmareste inlocuirea credintelor dezadaptative, care au generat o problema emotionala, cu cele adaptative.

 

*Intrebarea saptamanii: Esti gata sa-ti asumi disconfortul libertatii?

 

*Taisia Trica este psihoterapeut, specialist in psihoterapie integrativa, consiliere psihologica, consiliere institutionala, consiliere cariera si management


Adaugati un comentariu


 

*