TERAPEUTUL TAU: Conditional vs. imperativ (III) – Despre cognitii
Stiintele cognitive pot constitui un punct de plecare in cercetarea oricarei forme de inteligenta (naturala sau artificiala), fiind considerate, din aceasta cauza, stiinte de intalnire.
Termenul de cognitie circula in literatura de specialitate cu mai multe sensuri. El desemneaza continutul si prelucrarile informationale.
Continuturile informationale se refera la gandurile noastre, la imagini, perceptii, motivatii si reprezentari.
Prelucrarile informationale se refera la transferul continuturilor informationale, guvernat de reguli. Aceste reguli pot fi formalizate prin diada „daca/atunci”.
Prelucrarile informationale se clasifica in doua mari tipuri: descendente si ascendente.
Prelucrarea stimulilor, de catre sistemul cognitiv, se face incepand de la caracterele fizice, de suprafata (contur, culoare, dimensiuni etc.) spre caracteristicile semantice sau functionale (semnificatie, categoria din care face parte etc.). Aceasta caracteristica a sistemului cognitiv se numeste analiza ascendenta a stimulului (bottom – up analysis) si contine atat caracteristicile stimulului cat si proprietatile modulelor cognitive periferice.
Prelucrarile sistemului cognitiv, de la cunostintele subiectului spre proprietatile fizice ale stimulului constituie analiza descendenta (top – down analysis).Subiectul uman, in interactiunea sa cu realitatea, nu este un participant pasiv, el contribuie activ la reprezentarea realitatii. Aceasta participare se realizeaza prin intermediul prelucrarilor informationale descendente, influentate de baza de cunostinte a subiectului.
Procesarile descendente influenteaza reprezentarea prin predictiile pe care le genereaza pe baza experientei anterioare asupra acestei realitati. Predictiile referitoare la modul cum trebuie sa arate realitatea se concretizeaza in expectantele si credintele noastre care influenteaza modul de stocare si prelucrare ulterioara a reprezentarii realitatii odata formate.
Daca apare o discrepanta intre reprezentarea realitatii interne/externe si expectantele, motivatia si credintele noastre actuale despre cum trebuie sa arate aceasta realitate, atunci avem o discrepanta cognitiva externa/interna care va determina modificari ale sistemului nervos vegetativ la nivel biologic, cu implicatii asupra simptomatologiei psihosomatice.
Interactiunea dintre modificarea fiziologica si prelucrarile informationale implicate in discrepanta cognitiva genereaza starea emotionala. Daca discrepanta corespunde cu expectantele, motivatia si credintele noastre ideale, atunci vom experientia o stare emotionala pozitiva. Daca discrepanta nu corespunde cu expectantele, motivatia si credintele noastre ideale, atunci vom experientia o stare emotionala negativa.
Discrepanta cognitiva interna/externa se poate datora:
- unei reprezentari eronate a realitatii interne sau externe datorita unor disfunctii la nivelul proceselor informationale ascendente si descendente implicate in reprezentarea cognitiva a realitatii: (a) interferenta arbitrara a unei concluzii fara a avea date suficiente, (b) generalizarea exagerata a concluziei, (c) procesarea selectiva a realitatii, (d) stil cognitiv dihotomic, (e) exagerarea sau minimalizarea semnificatiei unor evenimente, (f) atribuiri eronate cu referire la cauza unor fenomene din realitate, (g) etichetarea neadecvata a situatiei din realitate;
- unor expectante, motivatii si credinte nerealiste vis-a-vis de realitatea interna sau externa, caracterizate de un stil absolutist, imperativ, rigid, inflexibil, irational (ex. „trebuie”, „totdeauna”, „oricand”). Exemple: (a) daca vreau sa fiu respectat atunci trebuie sa fac totul perfect, altfel sunt un ratat; (b) vreau ca intotdeauna sa fiu primul; (c) niciodata nu trebuie sa tremur.
In majoritatea cazurilor de disconfort emotional putem identifica o serie de atitudini si convingeri pe care subiectul le are fata de sine insusi, fata de ceilalti si fata de viata in general.
Aceste convingeri sunt achizitionate inca din copilarie, in urma interactiunii cu parintii, profesorii, copiii de aceeasi varsta si cu societatea in ansamblul sau. Ele sunt atat de profunde si uneori neconstientizate, astfel incat subiectul nici nu le mai considera convingeri, ci realitati incontestabile.
*Intrebarea saptamanii: Ce este al tau si ce a fost construit de altii pentru tine?
