TERAPEUTUL TAU: Familie-cuplu / Casatorie – structuri moderne de familie (II)
Psihologia Familiei se ocupa cu studiul teoretic si aplicativ al mecanismelor psihologice ale constituirii, mentinerii si disolutiei familie, precum si al proceselor si fenomenelor care au loc in cadrul unei familii.
Psiholog Taisia TRICA
Familia este precedata intr-o mica sau mai mare masura de relatiile de cuplu, care eventual ajung la casatorie.
CUPLUL poate fi definit ca o structura bipolara, de tip biopsihosocial, bazata pe un „contract” mutual, prin care partenerii se satisfac, se stimuleaza, se sustin, se dezvolta si se realizeaza ca individualitati biologice, afective si sociale, unul prin intermediul celuilalt.
Din aceasta perspectiva, cuplul poate fi armonic, satisfacator si stabilizator sau dizarmonic, nesatisfacator si distorsionat, tinzand la disociere.
Cuplurile tind sa oscileze catre stabilitate, coeziune si progres sau catre instabilitate, disensiune si eventual dizolvare.
In primul caz, factorii mentionati conduc, de cele mai multe ori, la o permanentizare a relatiei, ce are mari sanse de a se transforma intr-o casatorie.
CASATORIA implica multiple consecinte sociale, afective, morale, juridice etc. care o diferentiaza de viata de cuplu. Din punct de vedere juridic, casatoria reprezinta unirea liber consimtita dintre un barbat si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, in scopul intemeierii unei casatorii. Din perspectiva psihologica, casatoria este calea unor prefaceri psihologice ale personalitatii.
Familia reprezinta pentru marea majoritate a oamenilor prima matrice sociala in care personalitatea este modelata, reprezinta apoi un ideal in care „cu sufletul pereche” sa ai microclimatul de implinire si dezvoltare personala si cu care sa concepi si sa formezi urmasi, urmasi care reiau ciclul.
CASATORIA reprezinta un cadru si proces interpersonal al devenirii si maturizarii noastre ca personalitati, de constientizare, redirectionare si fructificare a tendintelor, pulsiunilor si afinitatilor inconstiente, de autocunoastere prin intercunoastere. Scopul ei este cresterea personala prin experienta conjugalitatii si parentalitatii.
STRUCTURI MODENE DE FAMILIE
Alternative fata de familia clasica – familii cu deficit de structura.
Datorita costurilor pe care o casnicie cu copii le implica, multe persoane prefera astazi, mai ales in Occident, sa practice alte stiluri de viata decat cele familiale clasice.
CUPLURILE CONJUGALE FARA DESCENDENTI – ele sunt numeroase, dar, dintre ele, proportia celor care deliberat nu au copii este mica, cele mai multe neputand sa aiba copii.
MAMA CELIBATARA – Multe femei opteaza pentru varianta de a avea copii fara sa se marite. Fenomenul este in legatura cu independenta lor economica si cu ideologia feminista, dar si cu faptul ca in unele tari occidentale exista multe facilitati sociale pentru femeile singure cu copii.
FAMILII MONOPARENTALE – constituite dintr-un parinte si copii acestuia.
GOSPODARII CU O SINGURA PERSOANA – sunt multi tineri care se casatoresc la o varsta mai avansata, si numarul vaduvelor sau vaduvilor este ridicat.
CELIBATUL DEFINITIV – persoane care prefera sa nu se casatoreasca niciodata. Multi tineri, femei si barbati opteaza pentru o cariera profesionala in locul celei familiale, stil de viata ce le procura independenta personala. Accesul aproape nelimitat la contraceptive permit o activitate sexuala fara costurile casniciei. Toleranta opiniei publice favorizeaza asemenea optiune.
UNIUNI CONSENSUALE – CONCUBINAJE – Ele nu sunt intemeiate legal si nu beneficiaza decat in anumite conditii de unele avantaje legislative ale persoanelor casatorite. Centrate pe satisfacerea trebuintelor sexuale, pe ocuparea unui segment din timpul liber al partenerilor, aceste modele au o structura relativ fragila, o coeziune si stabilitate de provizorat. Coabitarea intalnita frecvent la persoanele sub 30 de ani poate fi o faza premergatoare casatoriei sau, in alte cazuri o substituire a modelului legitim.
In concluzie, o definitie mai realista a familiei poate fi: Familia este un grup social, care poate sau nu sa includa adulti de ambele sexe (de exemplu, familiile cu un singur parinte), poate sau nu poate include unul sau mai multi copii (de exemplu, cuplurile fara copii sau cuplurile cu copii nascuti, adoptati sau copiii unui partener dintr-o casnicie anterioara).
Relatia dintre adulti poate sau nu sa aiba originea in casatorie (de exemplu cuplurile care coabiteaza). Ei pot sau nu sa imparta o locuinta comuna.
Adultii pot sau nu sa coabiteze sexual, iar relatia poate sau nu sa implice sentimente valorizate social, cum sunt: dragostea, atractia, respectul fata de parinti si admiratia.
