„Treasure Games in The Park”, un show care a viralizat „Ținutul Buzăului”
Primul reality show în social-media din România, prin care 10 exloratori de conținut explorează timp de 5 zile „Ținutul Buzăului”, recent declarat Geoparc UNESCO, promovează Buzăul sub forma unui concurs ce poate fi urmărit pe Facebook și Instagram.
S-au „înarmat” cu gânduri bune, energie, aparate foto, drone și mașini confortabile de la Peugeot, iar vineri au plecat să exploreze cele mai interesante localități din Ținutul Buzăului. Povești aproape neștiute vor fi descoperite și dezvăluite iubitorilor de frumos, timp de 5 zile, 24 de ore din 24 h, prin imagini și scurte descrieri. Cei care urmesc aventurile lor în social-media pot decide și sarcinile pe care le au de îndeplinit participanții sau jocurile la care aceștia trebuie să ia parte în anumite puncte de pe traseu și vor vor putea participa la concursurile „Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului” de pe Facebook și Instagram.
Vulcanii Noroioși, Focurile vii, Domurile de sare, Travanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți sunt printre cele mai renumite atracții din „Ținutul Buzăului”, pe care 10 influenceri s-au angajat să le promoveze cum știu ei mai bine. Proiectul este unic și este realizat de Cronicari Digitali, brand cultural realizat de Zaga Brand și Asociația HUMART (Human Made Art), care se va materializa într-un serial online ce va putea fi urmărit în luna septembrie, pe canalul de You Tube Cronicari Digitali. „O super zonă din țară”, pe care niciun turist n-ar trebui s-o rateze!
Creatorii de conținut spun că anul trecut, la „Heritage Instameet”, au ajuns la concluzia că Buzăul e un oraș în care comunitatea #cronicaridigitali are toate motivele să revină. „Arhitectură superbă, patrimoniu imaterial, oameni pe care ți-e drag să-i asculți cu orele”… Așa că au decis să aducă TREASURE GAMES la Buzău.
Odată stabilite traiectoria și obiectivele de vizitat pentru prima zi, au străbătut Calea Victoriei, după care au transmis (în direct) „salutări de la cel mai vechi târg din Muntenia (care durează și cel mai mult), DRĂGAICA. Încă de pe vremea lui Cantemir, atestat documentar din 1778, lumea se strângea la târgul care ține până de Sânziene (în zonă se numește și ziua Drăgăicii, de aici și numele) și, cu bucurie, sărbătoreau belșugul recoltelor. După doi ani de pandemie, târgul se redeschide, iar echipele noastre au primit provocări aici. DE LA VOI! Fiecare a făcut proba votată de comunitate!”. Pentru ei, Drăgaica s-a deschis special cât să testeze atracțiile decise de comunitățile lor în sondaje pe Instagram. Cea mai votată a fost plimbarea cu mașinuțele electrice, potrivită la orice vârstă.
De la Drăgaică, influencerii au străbătut rapid orașul și au ajuns centrul municipiului, unde au luat în obiectiv câteva dintre clădirile cu încărtură istorică între care sediul Primăriei municipiului, între puținele din țară în care există un turn cu ceas și singurul care are și muzică proprie. Melodia „Hai Buzău, Buzău” a fost dăruită de regretatul Benone Sinulescu, buzoienilor. Palatul Comunal din Buzău, clădire istorică și monument arhitectural, despre care istoricul Nicolae Iorga spunea că „este cea mai frunmoasă primărie din țară”, a fost construit de arhitectul Alexandru Săvulescu și inaugurat în prezența lui Carol I și al Principelui Ferdinand.
După turnul cu ceas, participanții la „Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului” și-au îndreptat apoi atenția către Palatul de Justiție, construit între anii 1909-1912, după planurile arhitectului râmnicean Petre Antonescu, același care a realizat Arcul de Triumf și sediul Primăriei Generale din București. Clădirii (monument istoric și de arhitectură), a cărei structură de rezistență a fost recent consolidată, i s-au refăcut și frescele originale, iar în curte, aproape nebăgată în seamă, are o fântână publică în stil neoromânesc, o adevărată raritate pe care influencerii s-au bucurat să o suprindă în imagini pe care le-au făcut publice pe conturile lor de Instagram, cu zeci de mii de urmăritori care i-au aflat astfel povestea.
Au mers apoi la Conacul Marghiloman, construit între anii 1882 şi 1887 de Iancu Marghiloman, figură marcantă a protipendadei buzoiene de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Fiul acestuia, Alexandru Marghiloman, fost prim-ministru în perioada interbelică, l-a modernizat cu ajutorul unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau, renumit pentru proiectarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi a clădirii Fundaţiei Universitare Carol I din Bucureşti. Conacul a devenit o clădire impozantă, cu arhitectură în stil franţuzesc, iar în anul 1897, Alexandru Marghiloman a inaugurat Vila Albatros (astăzi, Centrul Cultural Al. Marghiloman), dându-i numele unuia dintre armãsarii săi favoriţi din herghelia de cai pursânge pe care o avea pe domeniul de aici.
Frumuseţea peisajului care încadra conacul Marghiloman, dar mai ales luxul Vilei Albatros au făcut ca aceasta să devină un „magnet” pentru personalităţile politice, culturale şi pentru afaceriștii epocii. I-au trecut pragul oaspeți de seamă din țară și din străinătate, între care Nicolae Iorga, Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu şi chiar Regina Maria a României. Participanții la Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului au mărturisit, la finalul zilei, în interviurile realizate de Toader Păun, că descoperirea Conacului Marghiloman a fost una dintre cele mai frumoase suprize din Buzău.
„Cronicarii” virtuali au părăsit orașul și-au poposit la Pârscov, la „Casa Runcu”, o pensiune din comuna Pârscov, care oferă o priveliște mirifică a dealurilor înverzite din Ținutul Buzăului. „De data aceasta, aducem gastronomia pe harta căutătorilor de comori din Ținutul Buzăului”, au spus aceștia, impresionați. „Pe lângă ingredientele proaspete, din comunitate, un rol important pentru preparatele tradiționale îl joacă ustensilele și electrocasnicele. Iar cum vatra, plita sau țestul erau elementele cheie ale gospodăriei, plita electrică și cuptorul preiau în prezent acest rol și simplifică procesul: poți găti mai multe tipuri de preparate într-un singur cuptor multifuncţional sau poți opta pentru un cuptor cu abur, ai de ales dintre o sumedenie de electrocasnice intuitive pentru a face supe creme, sosuri, frișcă sau maioneză, fără dureri de brațe”.
A fost momentul și pentru o probă gastronomică pregătită cu ajutorul lui Laurențiu Grigore, antreprenor îndrăgostit de ingredientele locale, care pentru influenceri a gândit preparate care să-i ajute să se îndrăgostească și ei de gusturi și arome neaoșe, precum pasta de jumări, biluțele de brânză cu mărar, ouă pe pat de sos de iaurt, drobul de ciuperci cu usturoi verde sau pateul din ficat de pui în care a strecurat puțină nucșoară. Supriza cea mare a fost păsatul de porumb fiert în lapte, așezat pe frunze de tei, despre care toți au spus că este DELICIOS, chiar dacă atunci când l-au gustat nu știau ce este.
Au ajuns apoi la Centrul de vizitare „GeoGate” din comuna Berca, poarta de intrare în Geoparc, cu un important rol în promovarea patrimoniului natural și cultural al Ținutului Buzăului, infuencerii au subliniat că „Ținutul Buzăului a obținut anul acesta validarea oficială ca Geoparc internațional UNESCO, fiind astfel recunoscut drept teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Acest lucru a fost posibil datorită colaborării și prieteniei a 3 entități importante: Consiliul Județean Buzău, Asociația Ținutul Buzăului și Facultatea de Geologie din cadrul UNIBUC. Misiunea din prezent a acestora este să folosească ca resursă primară patrimoniul natural și cultural al zonei, ca să îmbunătățească calitatea mediului și viața culturală, socială, economică și educațională a ținutului, precum și dezvoltarea turismului alternativ, responsabil și în armonie cu mediul”, au scirs influencerii pe pagina de socializare dedicată evenimentului.
La Centrul de vizitare „GeoGate”, poarta de intrare în Geoparc, echipele au trecut prin proba „scrabble în căpiță” pentru a afla numele următoarei destinații. „Am apucat să vedem în premieră câteva dintre experiențele care le sunt pregătite viitorilor vizitatori”, au spus influencerii, care au oferit și câteva imagini sugestive. GeoGate combină stilul de comunicare tradițional bazat pe interpretare cu realitatea virtuală și augmentată și este în curs de amenajare, urmând să fie accesibil publicului larg spre finalul acestui an.
Au plecat apoi către „Vulcanii Noroioși”, cu care au încheiat explorările primei zile a Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului. Echipele au admirat „fierbătoarele” de la Pâclele Mici, le-au imortalizat și au surprins diversitatea reliefului vulcanic, răspunzând în același timp provocării pe care-au avut-o de îndeplinit, ducând cu bine la final „vânătoarea de conuri vulcanice”.
„La nici 10 minute de Vulcanii Noroioși se află „Muddy Land” Camping, un mic antreprenoriat local care oferă turiștilor (până acum majoritatea din străinătate, românii dornici de descoperiri sunt așteptați cu drag) experiența unui loc superb, cu toate dotările necesare și cu oameni dedicați. Și nu ne ferim să spunem că dincolo de patrimonial natural, arhitectură, tradiții și meșteșuguri, Ținutul Buzăului înseamnă producători locali, tot așa cum înseamnă business-urile născute și crescute de buzoieni harnici”, este descrierea succintă a acestei experiețe.
La finalul zilei, Toader Păun, gazda show-ului, a realizat interviuri video, care au fost postate pe pagininile de socializare #CronicariDigitali.
Și în ziua a doua a „Treasure GamesS in the Park”, echipele au continuat „vânătoarea de comori” în Ținutul Buzăului. De la Berca, influencerii au plecat către Valea Salciei, zonă cu multe văi înverzite, oameni gospodari și bucate delicioase care păstrează rețetele zonei. Tot aici, au descoperit ce înseamnă viața la stână, au învățat cum se mulg mioarele, dar și ce înseamnă un gust autentic de brânză pregătită de ciobani, cu roșii gustoase din grădină.
Și cum într-o zonă atât de bogată în floră spontană, mierea de albine este nelipsită, influencerii s-au bucurat să guste „nectarul zeilor”, să vadă cum cum arată stupul, să înțeleagă cum se obține mierea și au învățat cum se pregătește un fagure artificial, cum se descăpăcește ceara de albine, care este diferența între diferitele tipuri de miere de albine și au răspuns astfel unei noi provocări primită de la urmăritori. Imaginile de la fața locului spun mai mult decât cuvintele…
La masă au avut privilegiul de a-l întâlni pe chef Liviu Lambrino, care alături de prietenii de la Casa „Zestrea Bisoceană”, au provocat fiecare echipă să ghicească cât mai multe ingrediente din preparatele pregătite ca starter. Echipa care a identificat cele mai multe ingrediente a primit punctajul cel mai mare, direct de la chef Liviu Lambrino. Au avut de identificat FILOFETA, un preparat din telemea semi-veche, puțin sărată, foi fine de plăcintă, miere de salcâm, muștar dijon cu semințe, usturoi, miez de nucă măcinat și o SALATA din roșii cherry colorate diferit, cu ceapă verde, ulei de floarea-soarelui, semințe de chimen, mărar proaspăt, semințe de coriandru, tarhon, salvie, cimbru, rozmarin, brânză proapătă moale/urdă, telemea, unt, frișcă lichidă, lime.
Casa „Zestrea Bisoceană” este primul hub țărănesc dedicat comunității din Bisoca, „un sat aflat în mijlocul unor meleaguri de poveste, cu un nou-nouț punct gastronomic local. Fie că vizitezi expoziția permanentă <Viața țăranului muntean>, pe cele temporare (artiști români) sau te bucuri de casa amenajată în stil tradițional bisocean, un lucru e CLAR: aici este locul în care pasiunea se întâlnește cu mobilizarea în a ridica o întreagă comunitate”, spun influencerii.
Casa „Zestrea Bisoceană” are o poveste fascinantă, spusă de trei surori, Cristina, Aura și Elena Cășaru, care deși au absolvit Matematica, Medicina veterinară și Farmacia au reunțat la Capitală și s-au întors la Bisoca, în localitatea natală. Aici au reușit să redea oamenilor pofta de viață prin hore și șezători, reînsuflețimdu-le dorința de a crea obiecte populare după tradiția locului. Peste 100 de ani de istorie au fost recuperați și redați comunității odată cu înființarea, de către cele trei fete ale familiei Cășaru, a asociației intitulată sugestiv „Zestrea Bisoceană”, unde într-o casă renăscută au cuprins tradițiile și obiceiurile zonei.
Tot la Bisoca, echipele de influenceri au fost implicate în viața satului și au trecut prin cele mai distractive probe, cu cele mai serioase rezultate: au folosit produse autohtone și au încercat să înțeleagă munca de la țară alături de oamenii locului. Au cărat apă cu cobilița, și-au făcut singuri opinci pe care le-au purtat apoi la probe și au dărăcit lâna. La final, au primit lână și fuse pentru o probă viitoare! Unde o vor folosi? Rămâne de văzut… Le-au mai rămas trei zile întregi de colindat prin „Ținutul Buzăului” și de descoperit oameni, locuri și povești uimitoare, pentru a testa ei înșiși anumite obiceiuri, pentru a descoperi noi bunătăți culinare păstrate din generație în generație de femeile locurilor, de a descoperi plante aromatice și medicinale și de a învăța cum și la ce sunt bune de leac…
Și tot în acest periplu, influencerii l-au cunoscut pe Cristian Micu, fiu al satului Valea Largă – Sărulești, care știe să facă văile pline de farmec să răsune de voie bună sau de jale, atunci când cântă cu buciumul, cimpoiul sau alte instrumente populare tradiționale.
Ziua a treia a început în „Ținutul Buzăului”, Geoparc UNESCO din 2022, ca de obicei, cu gândul la alte locuri mirifice și oameni minunați pe care și-au propus să-i viziteze și să le afle tainele.
La bordul mașinilor Peugeot, de la Trust Motors, #CronicariDigitali au ajuns la Mânzălești, o zonă în care împrejurimile sunt de o frumusețe rară și „păstrează multe secrete în meșteșuguri, tradiții și obiceiuri. Călătoria în Ținutul Buzăului ne face cunoștință și cu oamenii locului. Producători, meșteșugari, un ansablu de joc cu un dans vechi din zonă. Chiar și un caterer vestit din Sighișoara, la Buzău, au fost gazdele competiției, sub bagheta magică a Ceciliei Petrescu, custodele Muzeului „Timpul Omului”. Satul Mânzălești din județul Buzău este singurul loc din lume unde mai poți admira, sau chiar participa, la dansul ritualic <Baba și Unchiașul>. Cele două personaje mascate, Baba și Unchiașul, intră în horă și iau la dans tinerii, alungând nenorocul și luând în schimb ceva din energia tinereții. Dincolo de a fi ritualic, este un dans comic și o experiență pe care niciunul dintre noi nu a uitat-o, odată intrat în horă cu aceste personaje”.
Nea’ Gică Baciu, cel mai vârstnic localinic din Mânzălești, veteran de război și păstrător de tradiții, la cei 100 de ani ai săi „bătuți pe muchie” la început de mai, și-a deschis ograda pentru participanții la primul reality-show din social-media din România, a doinit din fluier și s-a prins în horă alături de Ansamblul „Breazăul” și a jucat „Baba”, reușind să-i surprindă pe influenceri prin vivacitate. N-a lipsit nici Cristian Micu și buciumul său de la această întâlnire. El a preluat tradiția de la Mircea Micu, unul dintre Tezaurele umane vii ale Buzăului, care-i este unchi, și o duce mai departe, învățând la rândul lui tinerii să iubească folclorul autentic și cântatul la instrumente tradiționale…
Au urcat apoi munții de sare din zona Meledicului, unde relieful este sculptat de sarea care este vizibilă până la suprafață și care formează caneluri impresionante în pământ, creând paisaje unice. Aici, se spune că „cu 14 milioane de ani în urmă, când mările preistorice începeau să se închidă și Carpații prindeau formă, vulcanii fumegau mai mereu. O erupție vulcanică a umplut cerul de cenușă: sticlă din magmă și cristale microscopice. Vântul a purtat norul cenușiu deasupra mării, iar cenușa a căzut ca o ninsoare. Materialul magmatic s-a așezat pe fundul mării, unde s-a pietrificat de-a lungul milioanelor de ani, iar la confluența dintre două râuri, un pinten alb de cenușă vulcanică a rămas martor al acestui eveniment. Localnicii îl numesc GRUNJ”, subliniind că această sare „poate hrăni tot pământul”. Și tot aici, muntele de sare dintre Lopătari și Mânzălești, cunoscut și sub numele de platoul salin sau canionul de sare, ascunde peșteri de sare neexplorate încă în totalitate, gudețul Buzău fiind considerat de specialiști „cel mai sărat din țară”. Ape sărate, munți îmbrăcați în sare și forme de relief croite în sare, ba chiar drumuri care se modelează după sarea care le susține. „Sarea de aici ar ajunge întregului continent, cel putin 100 de ani, iar dacă ar consuma doar România, cel puțin în următorii 600 de ani nu ar mai trebui să importăm sare din Bulgaria sau din Ucraina”, explica pentru Sănătatea Buzoiană, într-un articol anterior, prof. dr. Marius Constantinescu, istoric și arheolog.
Și tot aici, ochiul vizitatorului se lasă furat de păşuni întinse rămase nepăscute, de păduri nemărginite ce par a fi crescut numai pentru podoaba munţilor şi adăpostul fiarelor şi „râuri de păcură ce, de la sine, au izbucnit din adâncuri”, arzând nerăbdătoare cu limbi de flăcări străvezii, așa cum măiestrit le descria Alexandru Vlahuță în „România pitorească”.
La Lopătari, în satul Vârteju, influencerii l-au cunoscut pe fierarul Brătilă care, de când se știe, nu lucrează duminica, la zi de mare sărbătoare a Domnului. „Totuși, rar mai vin oamenii să ceară lucru de fierărie pentru gospodăriile lor. De aceea, meșteșugul e tot mai rar întâlnit”, au constatat cei 10 promotori în mediul virtual ai „Ținutului Buzăului”. Și spun ei, nenea Brătilă, în această duminică a făcut o excepție, pentru concurenții care i-au devenit ucenici, „pentru a onora o comandă. Până la sosirea echipelor, fierarul a adus cărbunii și a făcut jarul, iar rolul concurenților a fost să dea la foale, ca să înroșească mai repede fierul”, aceasta fiind o nouă probă la care au fost provocați. Cine a câștigat proba de îndemânare, echipa care a adus cel mai repede focul la temperatura bună de înroșit bara de fier, va trebui ghicită de cei care urmăresc influencerii… Și, bineînțeles, câștigătorii vor fi premiați.
Ziua a treia s-a încheiat cu o cină binemeritată la pensiunea „Lacul Zânelor” de pe Lacul Mocearu, unde cele 5 echipe au avut parte de experiența gastronomică pregătită cu drag de chef Liviu Lambrino și Cristina Baron. „Arome și culori, fine dining cu ingrediente autohome șiiiii… o probă de îndemânare pentru participanti: să pregătească un desert bazat pe bază de ananas la grătar și să realizeze plaitingul pentru preparat”…
În ședința ordinară a lunii iunie, consilierii județeni au aprobat participarea Consiliului Județean Buzău, în parteneriat cu Asociația „Human Made Art”, la organizarea și desfășurarea, în Geoparcul Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”, a Campaniei „Cronicari Digitali” 2022, prin proiectul „Treasure Games in the Park”, pentru care s-au alocat 40.000 de lei din bugetul județului. La finalul Campaniei, Asociația „Human Made Art” va prezenta documente justificative privind utilizarea sumei primite cu titlu de cofinanțare.
„Este vorba despre Ținutul Buzăului, o activitate absolut interesantă. Practic, unii dintre cei mai importanți influenceri din țară vor fi prezenți în Ținutul Buzăului, va fi o chestie interactivă, se va face și un filmuleț, vor fi folosite toate mijloacele de media, mass – media, de la drone la fotografii, întâlniri interactive cu cetățenii din zonă, vom fi prezenți pe cele mai importante canale de Youtube. Este vorba și despre tradiție, și despre bucătăria noastră tradițională, vor fi concursuri, vor fi oameni premiați, va fi și un master chef care va găti împreună cu cetățenii. Dar cel mai important, oamenii din Ținutul Buzăului încep să simtă că fac parte din Geoparcul Ținutul Buzăului”, a arătat președintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Mai multe amănunte despre primele trei zile de „Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului” și despre următoarele două zile în care influencerii vor fi cu siguranță atrași de Focurile vii de la Lopătari, și de alte minunății din Ținutul Buzăului puteți afla pe Facebook și Instagram accesând #CronicariDigitali.
Sursă foto: Cronicari digitali
