Urmările pandemiei: unul din cinci adulți care au trecut prin boală au acum cel puțin o nouă problemă de sănătate
Un raport despre Long-COVID, publicat de Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), arată că unul din cinci adulți sub 65 de ani și unul din patru cu vârste de peste 65 de ani raportează o problemă de sănătate apărută după trecerea prin boală.
Cercetătorii americani ai Centrului de Control și Prevenire a Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention – CDC) au dat publicității un Raport privind efectele COVID-19 după trecerea prin boală, care arată că atât pacienți care au avut o formă severă de COVID-19, cât și cei cu forme medii raportează probleme de sănătate dezvoltate după trecerea prin boală. Potrivit raportului, unul din cinci adulți sub 65 de ani care a avut coronavirus s-a „căpătat” cu o nouă problemă de sănătate după trecerea prin boală, iar în cazul pacienților de peste 65 de ani, raportul este de unul din patru adulți cu o nouă problemă de sănătate după COVID.
Analizân fișele medicale a peste 350.000 de adulți din SUA care au trecut prin boală și comparându-le cu 1,6 milioane de fișe ale unor pacienți care nu au avut COVID-19, CDC a constatat că adulții peste 65 de ani care au trecut prin boală au raportat toate cele 26 de afecțiuni long-COVID pe care studiul le-a acoperit, față de cei care nu au trecut prin boală, iar adulții tineri care au trecut prin boală au raportat 22 dintre aceste afecțiuni.
Cele mai frecvente afecțiuni raportate de pacienții care au trecut prin COVID au fost probleme cardiovasculare, pulmonare, hematologice, renale, endocrine, gastrointestinale, musculare, osoase, psihiatrice sau neurologice. Cercetătorii americani au identificat 26 de afecțiuni post-COVID, în special probleme ale sistemului respirator, embolism pulmonar (blocarea unei artere pulmonare care duce la dureri în piept și scurtarea respirației), raportate de mulți pacienți care au trecut prin COVID-19. Conform cercetării, pacienții care au trecut prin boală sunt de două ori mai predispuși să dezvolte astfel de afecțiuni, comparativ cu cei care nu au fost afectați de virus.
Nu se știe deocamdată cât timp afectează long-COVID pacienții și nici cum s-ar putea împiedica dezvoltarea afecțiunilor post-COVID. Singurul sfat dat de experții CDC este vaccinarea anti-COVID și efectuarea dozelor booster, chiar dacă vaccinurile reduc riscul ca pacienții să facă forme severe ale bolii, dar nu garantează că persoanele infectate nu vor face după boală long-COVID. Un alt studiu, publicat recent în revista Nature, arată că vaccinarea a redus riscul apariției long-COVID cu doar 15%, față de studiile anterioare, care estimau o protecție de 40-50% în fața long-COVID pentru cei care treceau prin boală.
Studiul CDC poate fi consultat AICI. Studiul publicat în revista Nature este disponibil AICI.
Pe de altă parte, medicii români atrag atenția că după COVID, mulți români ajung la medic doar atunci când se simt foarte rău și ajung la spital în stare gravă, de multe ori cu forme de boală depășite, complexe, în care este extrem de dificil să se intervină eficient.
Mulți bolnavi, care în perioada pandemiei au căpătat o anumită teamă de medici și de spital, ajung foarte târziu chiar și la medicii de familie, unde ar trebui să se prezinte atunci când apar primele semnale că ceva nu este în regulă, iar anual ar trebui să-și facă o evaluare a stării de sănătate, astfel încât să se poată descoperi boala în fază incipientă, când este mult mai ușor de tratat și chiar de vindecat.
De altfel, așa cum a precizat recent președintele CNAS, Adela Cojan, de anul viitor „pachetele de prevenţie vor deveni obligatorii şi ne gândim inclusiv la elemente sancţionatorii” pentru cei care nu se prezintă la medic în acest scop.
