Vaccinare pentru viață. Prima tranșă de vaccin gripal a fost distribuită în țară. DSP Buzău a primit 5.350 de doze
Personalul medical și copiii vor beneficia cu prioritate de vaccinare, după care vor urma angajații și beneficiarii centrelor de ocrotire, iar următoarele tranșe vor ajunge la populația generală cu risc, prin intermediul medicior de familie.
Sezonul gripal și al virozelor respiratorii a debutat deja, iar medicii ne atrag atenția că gripa, deși aparent o boală banală, este o boală infecțioasă cu risc letal care, din fericire poate fi prevenită prin vaccinare, care pate fi considerată, fără exagerare, un adevărat „pașaport pentru viață”. România a fost prinsă însă cu garda jos și în acest domeniu, în condițiile în care riscul infectării cu virus gripal este dublat de pandemia de COVID-19 în al cărei val 4 suntem.
Campania gratuită de vaccinare împotriva gripei sezoniere ar fi trebuit să debuteze la 1 octombrie, dar Ministerul Sănătății a încheiat contractul de achiziție a dozelor necesare pentru acest sezon abia săptămâna trecută. În 7 octombrie, ministrul Sănătății anunța că săptămâna aceasta începe campania de vaccinare antigripală gratuită pentru acest sezon, însă primele doze au venit în țară și au fost distribuite DSP-urilor abia joi, 14 octombrie.
Medicii spun că ideal este ca vaccinul să fie administrat înainte de debutul sezonului gripal, ținând cont că sunt necesare cam două săptămâni pentru dezvoltarea unui titru de anticorpi protectori corespunzător. În Romania, lunile octombrie și noiembrie ar fi recomandate, dar suntem la jumătate lui octombrie și abia peste câteva zile putem vorbi despre primele vaccinuri administrate. Întârzierea debutului vaccinării din acest an este atribuită de actualul ministrul interimar al Sănătății, predecesoarei sale. Cseke Attila spune că „deși procedura anuală în baza acordului cadru încheiat în 2019 pentru achiziția vaccinului gripal a fost finalizată în luna martie a acestui an, când am ajuns eu în minister nu era semnat niciun contract”.
Ex-ministrul Ioana Mihăilă susține însă că acordul-cadru și calendarul de livrare erau finalizate la finalul lunii august, dar „contractele se pot semna doar când există resurse la buget”, iar „lipsa banilor a făcut ca această campanie să debuteze cu întârziere”.
Din cele 2 milioane de doze pe care ministrul Sănătății, Cseke Attila, a spus că au fost contractate pentru acest sezon, în țară au ajuns, aseară, doar 300.000 de doze, așa că această tranșă abia dacă ajunge pentru vaccinarea personalului medical, care are prioritate, fiind categoria cu cel mai mare risc de infectare, și poate pentru câțiva copii internați prin spitale, despre care medicii pediatri și epidemiologi spun că ar trebui să aibă prioritate la vaccinare.
La Buzău, DSP a primit 5.350 de doze, din cele 42.000 comandate pentru acest sezon. „Acestea vor merge prioritar în spitale, unde riscul de infectare este foarte mare, iar din trașele următoare (care nu se știe cât de consistente vor fi și când vor veni -n.r.), se vor vaccina personalul și beneficiarii centrelor de ocrotire și după aceea, medicii de familie vor primi vaccinul, pentru a fi administrat persoanelor din grupurile vulnerabile, respectiv copiilor (mai ales cei care nu pot fi vaccinați anti-COVID), gravidelor, persoanelor imunodeprsive, bolnavilor cu afecțiuni cronice (în special respiratorii și cardiovasculare) și celor de peste 65 de ani”, a declarat pentru SănătateaBuzoiană.ro, Cristina Ungureanu, directorul executiv al DSP Buzău. Anul trecut, în județul Buzău s-au vaccinat 30.000 de persoane din categoriile vulnerabile, dar anul acesta, din cauza evoluției pandemiei de COVID-19, medicii epidemiologi estimează că interesul ar putea fi mai mare.
Desigur, vaccinarea antigripală este recomandată tuturor categoriilor de populație, așa că cei care nu fac parte din categoriile la risc sau cei care nu mai au răbdare să le vină rândul la medicul de familie și să fie vaccinați gratuit, își pot procura vaccinul gripal din farmacii, contra-cost, majoritatea unităților farmaceuitice aprovizionându-se cu vaccin gripal încă de la sfârșitul lunii septembrie.
Medicii atrag însă atenția că gripa este o boală infecțioasă respiratorie sezonieră cu contagiozitate mare, iar vaccinarea antigripală este foarte importantă, la fel ca și vaccinarea anti-COVID, mai ales acum, când suntem în plin val 4 al pandemiei de COVID-19 și există riscul infectării și cu virusul SARS-CoV-2.
„De obicei, infectarea cu virus gripal are loc, cel mai frecvent, prin picăturile de salivă care se elimină în atmosferă, atunci când o persoană infectată strănută sau tușește. Mai rar, virusul gripal se poate transmite prin obiectele contaminate cu secreții infectate. Așadar, calea de transmitere a virusului gripal este similară cu cea a noului coronavirus cu care ne confruntăm în această perioadă, simptomele sunt asemănătoare și cele două tipuri de infecție pot fi ușor confundate de o persoană fără experiență în domeniul medical. Diferența constă mai ales în ciclicitate, dar din nefericire, cele două virusuri se pot întâlni la aceeași persoană, iar riscul de complicații și chiar de deces se dublează, de aceea este foarte importantă vaccinarea, atât antigripală cât și anti-COVID, pentru că ambele protejează organismul și previn complicațiile. O situație aparte pe care e bine să o aibă în vedere părinții este acea că vaccinarea antigripală, împreună cu regulile de igienă și protecție (mască, distanțare, dezinfecatre și vaccinarea părinților, bunicilor și a celor cu care mai intră copiii în contact) sunt esențiale în asigurarea protecției copiilor”, explică dr. Lhuana Zissu, directorul SAJ Buzău.
La rândul lor, medicii de familie spun vaccinul gripal ar fi trebuit să poată fi deja administrat, pentru că, dacă în urmă cu un an, mobilitatea persoanelor a fost redusă, mulți angajatori preferând lucrul de la distanță, în acest sezon gripal, mult mai multe persoane au revenit la locul de muncă, la școală, creșe sau grădinițe, iar riscul de transmitere a virusului este mai mare. „Copiii trebuie vaccinați cu prioritate, mai ales cei care nu pot beneficia de vaccin anti-COVID, pentru că ei ajung cel mai mult în colectivități, se joacă împreună, respectă mai greu regulile de prevenție, astfel că e nevoie să fie protejați măcar prin vaccinul gripal. Obișnuitele răceli ale copiilor au apărut deja, încă din primele zile ale noului an școlar, când foarte mulți copii au revenit în colectivități. Având în vedere acest aspect, coroborat cu riscul de infecație cu virusul SARS-CoV-2, destul de mare în această perioadă pandemică, este posibil să avem un sezon gripal similar celor anterioare pandemiei sau chiar mai crescut, iar vaccinarea gripală trebuie să devină prioritară, mai ales în rândul copiilor, persoanelor active și vârstnicilor”, atrage atenția medicul de familie Maria Ușurelu, care subliniază că este posibil ca noul sezon gripal să fie mai intens decât cel precedent.
Anul acesta, în august a fost publicat un studiu (peer review), în care au fost incluși 74.754 de pacienți împărțiți în două grupuri, vaccinați și nevaccinați împotriva gripei, care a relevat faptul că trecerea prin infecția cu SARS-Cov-2 a celor vaccinati antigripal a scăzut semnificativ riscul sepsisului, accidentului vascular cerebral, trombozei venoase și spitalizării în Terapie Intensivă.
Nu se știe, deocamdată, cum va evolua anul acesta virusul gripal, probabil va depinde de perioadele de mobilitate a populației, în functie de incidența noului coronavirus, iar copiii sub 12 ani sunt cei mai expuși, ei nefiind eligibili la vacinare anti-COVID. „Ceea ce se știe cu certitudine este faptul că o coinfecție SARS-Cov-2 și virus gripal va agrava evoluția oricărui bolnav și crește riscul pacientului să ajungă la ATI. Părinții sunt îngrijorați și ajung deseori la camera de gardă din cauza unei febre a celor mici, care apare într-un context acut infecțios. Poate fi o viroză, o gripă sau un proces infecțios dat de noul coronavirus. Infecția cu virusuri gripale apare mai ales în sezonul toamnă-primavară, afectând în mod diferit populația. Infecțiozitatea depinde de subtulpinile de virus circulante, dar și de rata de vaccinare a populației. Este bine ca părinții să nu fie panicați în prima zi de febră a celor mici, dar să sune medicul, pentru a putea evalua starea de sănătate a copilului. Dacă se administrează antitermice, dar temperatura nu scade între intervalele de administrare a medicamentelor sau crește brusc, este bine să se prezinte cu copilul la medicul de familie, la pediatru sau la spital, în urgență. Contactul cu virusul gripal este greu de evitat, cei infectați fiind contagioși cu câteva zile înainte de debutul simptomelor și până la 7 zile după debut. Se presupune că persoanele cu imunitate scăzută și copiii pot fi infecțioși o perioadă mai lungă de timp”, subliniză medicul pediatru Gina Anica. Aceasta mai spune că este important să recunoaștem simptomele, să știm că gripa debutează brusc, cu febră înaltă, frisoane, cefalee și stare generală modificată, apar dureri musculare, oboseală, tuse, dureri de cap, rinoree. Pot apărea complicații (pneumonie, pacienții pot prezenta sinuzite, otite, miocardite, afectare neurologică) mai ales la copiii mici.
Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, a atras atenția încă din vară că, în această toamnă, virusurile gripale ar putea circula mai intens decât anul trecut când, din cauza restricțiilor impuse de autorități din cauza pandemiei de COVID-19, a fost o circulație slabă a acestora. Specialistul spune că „important este ca lumea să vrea să se vaccineze și să ne vaccinăm la timp, înainte de a fi expuși la risc pentru vaccinare. Chiar dacă anul trecut nu prea am avut sezon gripal și mulţi dintre cei care s-au vaccinat anul trecut sunt îndoiţi de utilitatea vaccinării, anul acesta există suficiente motive să credem că nu va mai fi la fel și că, în mod evident, circulaţia virusurilor gripale va fi mai intensă sau poate chiar intensă, mai ales că, după un an de pauză, în care virusul nu a circulat, şi imunitatea care există în mod obişnuit în comunitate faţă de infecţia gripală este mai mică. Eu cu familia mea ne vom vaccina”, a precizat profesorul Rafila, subliniind că vaccinarea este utilă și necesară, atât în cazul virusurilor gripale cât și a SARS-CoV-2, la fel ca în cazul tuturor bolilor prevenibile prin vaccinare.
Acesta mai spune că, în afară de vaccinare, importante sunt și măsurile generale de igienă, iar „dacă avem o viroză respiratorie, indiferent că este gripă sau nu, este important să nu mergem în colectivitate, să izolăm persoana infectată la domiciliu sau la spital dacă este o infecție mai gravă și să nu luăm antibiotice. (…) Problema legată de gripă este a complicațiilor și a mortalității pe care o produce în primul rând la persoane cu comorbidități, dar nimeni nu este scutit de complicații și, din nefericire, și decesul se poate înregistra, chiar la persoane tinere, fără afecțiuni cronice”, a explicat dr. Alexandru Rafila.
În contextul pandemiei de COVID-19, așadar, este mai important ca oricând să ne vaccinăm împotriva gripei, ca și anti-COVID (dacă nu există contraindicații). Medicii atrag atenția că faptul că ești bolnav de gripă nu înseamnă că nu poți avea și infecție cu SARS-CoV-2, iar vaccinarea este cea mai eficientă metodă de prevenire a complicațiilor și chiar a decesului, în cazul infecțiilor virale.
Medicul infecționist Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID, a atras atenția că vaccinul împotriva noului coronavirus nu protejează și împotriva gripei, așa că este în continuare necesară vaccinarea antigripală a persoanelor vulnerabile. „Răspunsul imun după vaccinarea împotriva COVID-19 nu ne protejează față de o infecție gripală. Ne protejează în schimb respectarea celorlalte măsuri – masca, distanțarea, evitarea zonelor supraaglomerate – lucruri care s-au văzut și la începutul pandemiei, când eram în sezon epidemic de gripă. (…) Persoanele vulnerabile, persoanele la risc trebuie să beneficieze și de vaccinarea antigripală”, a precizat medicul.
El a menționat, totodată, că vaccinarea antigripală și vaccinarea anti-COVID se pot face chiar simultan. „Practic, o persoană care dorește să se vaccineze antigripal, dacă este în acea categorie de risc, poate să beneficieze și de vaccinarea COVID-19 simultan, în brațe diferite, fără absolut nicio problemă”, a spus Gheorghiță, subliniind că deși vaccinarea antigripală din acest sezon se realizează în condiții mai speciale, pentru că trebuie să țina cont și de noile condiții ale pandemiei, să se respecte circuitele și distanțarea fizică, este „un gest medical util și necesar”.
Datele oficiale arată că, anul trecut, până la această dată erau deja vaccinate împotriva gripei sezoniere aproape 150.000 de persoane. În sezonul gripal trecut, peste 32.000 de români au fost depistatți cu gripă, pneumonii sau infecții acute ale căilor respiratorii superioare.
Vaccinarea antigripală este modalitatea cea mai la îndemână de preventie a gripei, alături de igienă, evitarea aglomerațiilor și contactul cu persoanele bolnave. Se poate vaccina antigripal orice persoană cu vârsta de peste 6 luni, mai ales dacă are o imunitate deficitară. În acest sezon este disponibil numai vaccinul cu 4 valențe (cel cu 3 valențe a fost updatat la recomandarea OMS), sub formă injectabilă (virus inactivat), recomandat tuturor categoriilor de vârstă, sau cel sub formă de spray intranazal (virus viu atenuat) recomandat copiilor între 2 și 17 ani. Pentru protejarea bebelușilor, important este să se vaccineze părinții și cei care stau în prejma lor.
Realizarea vaccinului antigripal variază de la an la an, dar și de la emisferă la emisferă și se bazează pe numeroase cercetări și studii. Experții Sistemului Global de supraveghere și răspuns al gripei (SGSRG) din cadrul OMS, aleg în fiecare an trei tulpini care au evoluat în sezonul precedent, care vor face parte din vaccinul acelui an. Aceste tulini sunt întotdeauna de tip H1N1, H3N2 și de tip B – subtipuri ale virusului gripal considerate a fi cel mai probabil cauza unei afectări umane semnificative în sezonul următor. Începând din sezonul gripal 2012-2013, OMS a recomandat utilizarea celei de-a doua tulpini de tip B în utilizarea vaccinurilor cvadrivalente (cu 4 tulpini).
SGSRG, înființat în 1952 și redenumit în 2011, cuprinde 4 centre importante, 112 instituții din 83 de țări recunoscute de OMS ca și centre naționale de gripă, care efectuează izolarea primară a virusului, caracterizarea antigenică primară, expediază tulpini nou izolate pentru analize genetice și antigenice de nivel înalt și toate aceste rezultate sunt folosite pentru a se stabili compoziția vaccinului gripal anual pentru emisfera sudică și cea nordică.
