Zâmbete copilărești
– Bunicule, pe tine te-a făcut Dumnezeu?
– Da, draga mea, Dumnezeu m-a făcut, răspunde bunicul.
Câteva minute mai târziu, fetița își întreabă din nou bunicul:
– Bunicule, dar pe mine tot Dumnezeu m-a făcut?
– Da, draga mea, răspunde bunicul.
Timp de câteva minute, fetița îl studiază pe bunic, iar apoi se uită la reflexia ei în oglindă.
Bunicul ei se întreba ce-i trecea fetiței prin minte.
Într-un sfârșit fetița zice:
– Știi ceva, bunicule? Dumnezeu face o treabă mai bună în ultimul timp.
***
Tatăl chel, fetiţa o întreabă pe mama sa:
– Mamă, de ce tata e aşa de chel?
– Deoarece are multă minte şi i-a căzut părul, răspunde mama.
– Dar tu de ce ai aşa de mult păr în cap?
– Mănâncă şi taci!
***
Familia merge într-un parc de distracţii şi la un concurs câştigă un ursuleţ de pluş. Tatăl îi strânge pe copii şi îi întreabă:
– Ia să vedem… cine este cel mai cuminte şi ascultător, cine nu face mofturi niciodată, cine nu iese din cuvântul mamei?
Copiii, fără să stea prea mult pe gânduri, răspund în cor:
– Bine, tati… ia tu ursuleţul!
***
– Tatiii, ce e ăla „bărbat”?
– Păi… este un om puternic, care iubește, protejează și are grijă de familia lui!
– Supeer! Vreau să devin bărbat, ca mama!!!
***
Un bunic îi povestește nepotului:
– Într-o zi eram pe un vapor pe Nil, în Egipt, și priveam liniștit la piramide, când am fost atacat de douăzeci și cinci de crocodili enormi. I-am dovedit pe toți!
– Dar, bunicule, mi-ai spus povestea asta și anul trecut și nu erau decât zece crocodili!
– Păi, hm… erai prea mic ca să afli adevărul!