Zâmbete de Sfântul Ștefan. La mulți ani!

27 decembrie 2020 | 0 comentarii |

Sfântul Ştefan, primul care a vestit şi mărturisit credinţa în Hristos, devenind astfel şi primul martir al Bisericii, este prăznuit de creştini în a treia zi de Crăciun. Sfântul Apostol şi Arhidiacon Ştefan a fost unul dintre cei şapte diaconi aleşi din rândul evreilor elenişti, de către Sfinţii Apostoli din Ierusalim. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Sacrificiul lui a dat roade imediat. Un tânăr care păzea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. După întâlnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tânărul, pe nume Saul, l-a urmat şi a devenit Apostolul Pavel.

O veche tradiție spune că de ziua Sfântului Ștefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfățișează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creștinii care au probleme de sănătate, dar și pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

În popor se mai spune că pentru sporul casei și sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine că în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ștefan sau o candelă nouă, aprinsă, iar în această zi, persoanele certate este bine să se împace.

Ștefan provine din grecescul Stephanos și este un nume important pentru români. Nu mai puăin de 13 foști Domni ai Moldovei au purtat acest nume, iar Ștefan cel Mare, cel mai cunoscut, a fost canonizat și așezat de Biserica Ortodoxă Română în rândul Sfinților. Celor aproape 500.000 de români care poartă numele Sfântului Ștefan le urăm „La mulți ani cu sănătate!” 

Și pentru că zâmbetul face întotdeauna „casă bună” cu o zi de sărbătoare, vă invităm să lecturați câteva glume care pot suplini petrecerile din această zi…

 

Înaintea slujbei de Sf. Ștefan, preotul unei biserici se uită la scena Nașterii și observă că Iisus lipsea dintre statuete. Iese afară și vede un băiețel cu o mașinuță roșie în care era așezată statueta prunculului Iisus.

De unde ai luat statueta asta, micuțule?

– Din biserică, zice băiețelul.

– Și de ce ai luat-o?

– Cam cu o săptămână înainte de Crăciun, eu m-am rugat pruncului Iisus și i-am promis că dacă-mi va aduce o mașinuță roșie de Crăciun, El va fi primul pe care-l voi plimba cu ea…

***

Ștefănuț era tare fericit că bunica i-a dăruit de Crăciun niște tobe la care putea să bată când avea chef:

– Bunico, tobele de la tine sunt cel mai frumos cadou pe care l-am primit de Crăciun.

– Cum aşa?, întreabă fericită bunica.

– Păi mama îmi dă câte cinci lei ori de câte ori vreau să mă joc cu ele…

***

– I-am făcut o surpriză Ștefaniei, de ziua ei! – îi spune ginerele, soacrei, venită la petrecerea zilei onomastice a fiicei sale.

– Ei da! Ce i-ai cumparăt frumos?

– O ciocolată cu alune!

– Păi asta numeşti tu surpriză?!

– Pai da, că ea se aștepta la o rochie!

***

Ştefan cel Mare, trezindu-se după un vis de groază cu ţara în primejdie, măreţ se scoală din mormânt.

– Unde sunteţi oştenii mei?

– La Turci, la All Inclusive, Măria Ta!

***

La ora de istorie:

– Ei, copii, după ce am vorbit atât de mult despre conducătorii de seamă ai ţării noastre, spuneţi-mi şi mie care dintre ei vi s-a părut mai luminat?

– Ştefan cel Mare?

– Bravo, Vasilică! De ce crezi tu asta?

– Cum de ce? L-am văzut noaptea, la Iaşi, călare pe cal, încadrat de nu mai puţin de patru reflectoare!

***

Ștefan cel Mare convoaca boierii la o ședință.

– Boieri dumneavoastră, trebuie să trecem la economii severe, cheltuim prea mult cu ascuțitul săbiilor, de-amu propun să-i tăiem pe turci în trei, să nu-i mai tăiem în patru.

– Da di șe să fașem economii, Măria ta?

– Din cauza datoriilor externe!

Peste vreo lună, iar ședință, turcii să fie tăiați numai în două, pentru economie cu ascutițul săbiilor.

– Da’di șe, Măria-Ta?

– V-am spus. Din prișina datoriilor externe!

Altă ședință, turcii să fie de-amu numai înțepati puțin, sabia să fie trasă ușurel…

– Da’ șe-s datoriile aiestea externe, Măria-Ta?

– Apoi, boieri dumneavoastră, datoriile externe nu sunt ale mele, nu sunt ale noastre, ci ale urmașilor urmașilor noștri, în veacul veacurilor!

 

 

*Această rubrică este una de umor/bancuri/pamflet. Orice asemănare cu personje reale este pur întâmplătoare.

 


Adaugati un comentariu


 

*