Zâmbete… globaliste

Despre globalizare s-a scris și s-a discutat mult pro și contra, s-au făcut studii, s-au scris teze și doctorate, dar subiectul este departe de a fi epuizat. Pe fondul crizei Covid-19, multe voci anunţă sfârşitul „globalizării“, dar istoria ne arată că sub imperiul ei s-au format și modelat Comuna primitivă, Antichitatea şi Evul Mediu, iar prezentul este marcat de știință, tehnologie, schimburi comerciale și bancare, de date și informații, interese militare etc., dar și de dorința oamenilor de a cunoaște alte culturi și „civilizații”. Era digitală oferă posibilități fără precedent de a crea, distribui și accesa conținut, prin interconexiuni complexe între societăți, culturi, instituții și persoane din întreaga lume.

Lăsăm specialiștii să întoarcă „globalizarea” pe toate fețele, iar noi vă oferim câteva bancuri tematice…

 

Într-o zi, domnul prim ministru pleacă să taie panglica la câțiva kilometri de autostradă.

Uitându-se pe geamul mașinii, vede la marginea drumului doi amărâți care frământau chirpici cu picioarele goale.

Intrigat de ceea ce vede, domnul prim ministru oprește mașina și îi întreabă pe cei doi:

– Măi, oameni buni, nu vă este rușine de faceti chirpici, într-o țară membră a Uniunii Europene, care tocmai a reușit, sub îndrumarea FMI, să se macrostabilizeze? Ce-i înapoierea asta? Ce faceți cu amestecul ăsta oribil de bălegar, paie și noroi?

– Domnule prim ministru, răspunde unul dintre indivizi, nu-l facem pentru noi. Îl exportăm în Rusia

– Îl exportați în Rusia?! Extraordinar! Ce luați pe el?

– Știți, rușii nu prea au rezervă valutară, așa că ne plătesc în natură. Ne dau o mie de AK-47 pe tona de chirpici.

– Cum? Introduceți ilegal armament în țară?

– Nuuu! Nu intră neam de AK-47 în România. Le reexportăm direct în Iran.

– În Iran? Ce luați de la ei?

– Petrol, domnule prim ministru. Pentru fiecare AK-47, câte o tonă de petrol, dar să știți că nu îl aducem ilegal în țară. Din Iran, pleacă direct în Japonia, că ăia, or fi ei deștepți, dar n-au petrol.

– Ce luați din Japonia, ce vă dau pe petrol?

– Ehh! Niște microcipuri, care încap 1.000 într-un portofel, dar și pe astea le vindem americanilor, că au nevoie de fleacurile astea, ca să facă niște rachete. Să știți că platesc bine. Pentru fiecare flecusteț din ăla, ne dau zece mii de dolari.

– Zece mii de dolari?! Și ce faceți cu ei?

– Păi… acum devine complicat, că trebuie să schimbăm la bancă, dolarii pe euro.

– De ce?

– Pentru că bulgarii nu vor decât euro.

– Dar ce treabă aveți voi cu bulgarii?

– Păi, domnule prim ministru, noi, cu tranziția și cu austeritatea, am sărăcit de tot. Nu mai avem animale. Cum să facem chirpici, dacă nu importăm bălegar de la bulgari?!

***

Doi ucrainieni stau la o bere după intrarea Ucrainei în troaca UE:

– Ei, cum e în babelul capitalist UE?

– E o porcărie globală. Eu sunt șomer, nevastă-mea spală podele în Italia, fiu-meu s-a căsătorit cu un olandez, fiică-mea e prostituată în Franța, părinţii i-am ars la crematoriu şi i-am pus într-o clepsidră, să muncească şi după…

– Şi, cine este de vină?

– Ruşii, bineînţeles. Ne-au tot strigat să nu intrăm în UE. Știau, nenorociții, că o să le facem în ciudă!

***

Întrebare: Care este cea mai adevarată definiție a globalizării?

Răspuns: Moartea prințesei Diana!

Întrebare: Cum așa?!?

Răspuns: O prințesă engleză cu un amant egiptean are un accident într-un tunel francez, într-o mașină germană cu motor olandez, condusă de un belgian, beat cu wiskey scoțian, urmărită fiind îndeaproape de paparazzi italieni pe motociclete japoneze.

În plus, prințesa era tratată de un doctor american, cu medicamente braziliene.

Și chestia asta îți este trimisă de un român care folosește tehnologia lu’ Bill Gates, iar tu o citești pe o clonă de IBM care folosește chipuri taivaneze, cu monitor corean, asamblate de muncitori din Bangladesh într-o fabrică din Singapore, transportată cu vapoare din India și descarcată de sicilieni în porturi, trasportată din nou în camioane conduse de șoferi mexicani și în final vândută ție de evrei. Asta înseamnă globalizare!?

 

*Aceasta este o rubrică de bancuri / umor / pamflet și va fi tratată ca atare.