Ziua Mondială a Meteorologiei: Inteligența artificială completează ingeniozitatea umană

23 martie 2022 | 0 comentarii |

Ziua Mondială a Meteorologiei este marcată anual pe 23 martie, iar anul acesta are ca temă „avertizarea și acțiunea timpurie”, în același timp subliniindu-se importanța vitală a informațiilor hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre și salvarea de vieți.

 

Vremea a preocupat omenirea dintotdeauna, iar „hachiţele“ vremii au fost mereu în atenția tuturor. În vechime, oamenii credeau că zeii erau responsabili pentru orice furie a naturii și se credea că nu se poate prezice nimic, pentru că… Poseidon sau Zeus făceau ce voiau ei cu grecii, Osiris le schimba timpul egiptenilor… şi aşa mai departe.

Treptat, oamenii au reuşit să facă legătura între diverse fenomene şi ulterioarele schimbări ale vremii, au înțeles că activitatea lunii influenţa apele, că unele animale se comportau într-un anume fel înaintea anumitor schimbări ale vremii, că norii dau semne despre precipitaţii.

Meteorologia a început să fie studiată cu mii de ani în urmă. Marii înţelepţi ai Antichităţii au fost primii care au generat diverse opinii despre problemele meteorologice. Anaxagoras a încercat să arate, printr-o schemă, cum se formează precipitaţiile, Empedocle considera că prin combinarea elementelor fundamentale – aer, foc, apă, pământ luau naştere diverse forme de precipitaţii, vântul, ceaţa, canicula, iar Aristotel este considerat a fi fondatorul meteorologiei și a scris chiar o lucrare în care trata vremea, seismologia, geografia, lucrare de referinţă pentru o perioadă bună de timp şi pe care a denumit-o „Meteorologia“. El a reuşit să explice anumite fenomene fizice care contribuie la schimbarea vremii, cum ar fi condensarea, şi a abordat problema circuitului apei în natură.

 

Abordarea ştiinţifică a vremii are loc abia în perioada Renaşterii, când oamenii de știință ai vremii au creat primele aparate cu ajutorul cărora măsurau schimbarea timpului. A apărut primul termometru, creat de Galileo Galilei, savantul Evangelista Torricelli (1608-1647) a inventat barometrul cu mercur, Blaise Pascal a pus în evidenţă variaţiile presiunii exercitate de aer în timpul ascensionării unui munte.

În România, încă de la 1420, în „Cronicile Braşovului“ apar referiri la fenomene meteorologice deosebite. Grigore Ureche notează că în anul 1504 au căzut ploi abundente, care au cauzat inundaţii. „Peste vară au fost ploi grele şi puhoaie de apă cât s-au făcut multă înecare“, scria cronicarul în „Letopiseţul Ţării Moldovei“. Despre seceta din anul 1585 scria: „Mare secetă s-au făcut în ţară, cât au secat toate izvoarele, văile, bălţile...“. Dimitrie Cantemir, în 1816, a abordat în lucrarea „Descriptio Moldaviae“ şi probleme de climă şi geografie, ba chiar şi hidrologie – „Despre apele Moldovei“. Preocuparea ştiinţifică şi didactică pentru meteorologie a apărut odată cu introducerea în programa de studii a Şcolii Vasluiene din Iaşi a disciplinei meteorologie, studiindu-se mai ales un manuscris grecesc obţinut de la biblioteca mitropoliei.

 

Serviciul Meteorologic al României a fost înfiinţat în anul 1884 și a fost confus de Ştefan Hepites. La iniţiativa sa, România s-a înscris ca țară fondatoare a Organizaţiei Meteorologice Internaţionale. În anul 1908, Serviciul Meteorologic din România este integrat Observatorului Astronomic şi Meteorologic din Bucureşti, iar din anul 1908 începe sondarea sistematică a atmosferei cu ajutorul baloanelor, în staţiile meteorologice militare. Importanţa cunoaşterii prognozei meteo pentru agricultură a făcut ca în anul 1920 să se creeze Institutul Meteorologic Central în cadrul Ministerului Agriculturii şi Domeniilor, iar în1936 s-a organizat reţeaua de observaţii sinoptice cu personal bugetar și la Constanţa s-a înfiinţat primul centru regional de prognoză.

În al Doilea Război Mondial, meteorologia a căpătat o importanță strategică, prognoza corectă fiind extrem de importantă pentru operaţiunile militare. Din 1941 a început activitatea de sondaj din avion, iar după război, în 1946, Nicolae Topor a început să elaboreze primele prognoze pe lungă şi foarte lungă durată. În 1950 au fost instalate radiotelefoane în staţiile meteorologice de munte și s-a trecut la un sistem complex, integrat, de meteorologie.

În 1956 s-a trecut la comunicaţiile meteorologice cu ajutorul telegrafului, iar în 1959 s-au făcut măsurători sistematice conform reglementărilor OMM, în stațiile din Bucureşti, Constanţa, Cluj. În 1965 a intrat în serviciul meteo și calculatorul, iar primul radar meteo a fost instalat în anul 1967, la Bucureşti. În 1973 a început construirea unei reţele radar naţionale, iar în zilele noastre, datorită noilor tehnologii, prognozele meteo sunt aproape fără greșeală.

 

Prima prognoză meteo zilnică a apărut în 1861, în London Times, iar în secolul al XVIII-lea s-au făcut progrese semnificative în domeniu. În ultimii ani, computerele și sateliții au îmbunătățit considerabil acuratețea predicțiilor meteo, care se bazează pe vânt, temperatură, presiunea aerului și vaporii de apă. Prin prognoze precise, meteorologii pot avertiza oamenii despre furtunile periculoase și dezastrele naturale iminente, în contextul în care fenomenele extreme devin din ce în ce mai frecvente și mai intense în multe părți ale lumii, ca urmare a schimbărilor climatice. Omenirea este expusă mai mult ca oricând pericolelor asociate acestor fenomene, care evoluează ca urmare a creșterii populației, a urbanizării și degradării mediului. Avertizările meteorologice ajută însă oamenii și guvernele să intervină la timp pentru protejarea oamenilor și să salveze, astfel, vieți.

În fiecare an, Ziua Mondială a Meteorologiei (World Meteorogical Day) este marcată la 23 martie. La 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenția ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională (OMI) într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). În această zi, Organizația Meteorologică Mondială publică informații despre clima lumii și derulează activități de educare a publicului larg, cu privire la evenimentele importante din meteorologie, cum ar fi încălzirea globală, schimbările climatice și frecvența crescută a dezastrelor naturale.

 

A devenit o tradiţie ca aniversarea anuală a Zilei Mondiale a Meteorologiei să se concentreze pe o temă anume, iar tema anului 2022 este „Avertizări şi acţiuni timpurii. Informații hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de producere a dezastrelor”.

România, alături de 192 de State și Teritorii din lume sărbătorește acest eveniment în jurul temei aleasă de OMM, iar sub egida acestei teme „sunt sărbătorite realizările de importanţă vitală ale serviciilor meteorologice şi hidrologice naţionale în domeniul îmbunătăţirii sistemelor de avertizare timpurie, pentru întreprinderea de acţiuni timpurii. De asemenea, celebrarea Zilei Mondiale a Meteorologiei din acest an scoate în evidenţă activitatea foarte importantă a comunităţii care activează în domeniul reducerii riscurilor climatice, activitate menită să convertească avertizările timpurii precise în acţiuni timpurii eficiente. Schimbările climatice sunt deja vizibile, prin manifestări de vreme extremă din ce în ce mai numeroase, peste tot în lume. Astfel, sunt semnalate frecvent valuri de căldură, secete şi incendii de pădure din ce în ce mai intense. În atmosferă există mai mulţi vapori de apă, care produc precipitaţii extreme, consecinţa fiind inundaţiile devastatoare. Încălzirea oceanului alimentează furtuni tropicale din ce în ce mai puternice, iar creşterea nivelului mărilor şi oceanelor amplifică impactul”, se menționează într-un comunicat al Administrației Naționale de Meteorologie, în care se estimează ca „acest curs negativ” va continua, concentraţiile gazelor cu efect de seră aflându-se la niveluri record. Acestea vor provoca schimbări climatice timp de decenii, ducând la topirea gheţarilor şi la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor timp de sute de ani.

 

Pe lângă diminuarea schimbărilor climatice, adaptarea la acestea reprezintă o prioritate absolută, consideră specialiștii, iar sistemele de avertizare timpurie constituie o metodă foarte importantă în direcţia adaptării. COVID-19 a amplificat provocările cu care se confruntă societatea și a slăbit mecanismele de adaptare și a evidențiat că este necesară o abordare transfrontalieră pentru a face progrese către obiectivele globale privind acțiunea climatică, reducerea riscului la dezastre și dezvoltarea durabilă. Prognozele bazate pe impact care informează publicul despre ceea ce va face vremea sunt vitale pentru a salva vieți și mijloace de trai. Din păcate, deși suntem aproape toți conectați la tehnologiile digitale, o persoană din trei nu are acces în mod adecvat la sistemele de avertizare timpurie. Este necesară, de aceea, o mai bună coordonare între serviciile meteorologice și hidrologice naționale, autoritățile de gestionare a dezastrelor și agențiile de dezvoltare este fundamentală, pentru o mai bună prevenire, pregătire și răspuns.

A fi pregătit și capabil să acționezi la momentul potrivit, la locul potrivit, poate salva multe vieți și poate proteja mijloacele de trai ale comunităților. Supercalculatoarele și tehnologia prin satelit au facilitat progrese uriașe în capacitatea de prognoză și apariția unor servicii adaptate utilizatorului, susținute de decenii de cercetare. Inteligența artificială completează acum ingeniozitatea umană. Există o coordonare internațională, regională și națională mai puternică, însoțită de mobilizarea activă a comunității. Alertele de pe telefonul mobil și aplicațiile meteo ajung chiar și în zonele îndepărtate.

 

Ziua Mondială a Meteorologiei marcheză activitatea pe care Serviciile Meteorologice şi Hidrologice Naţionale o desfăşoară 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru a supraveghea vremea şi pentru a proteja viaţa şi bunurile. Pe 23 martie 1950 a intrat în vigoare Convenția ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). Un an mai târziu, aceasta a devenit agenție specializată a ONU pentru meteorologie, hidrologie operațională și științe conexe geofizice.

Cu acest prilej, prof. Petteri Taalas, secretar general al OMM adresează un mesaj comunităţii meteorologice internaționale, iar la avenimentul organizat în format hibrid sunt invitate personalități ale ONU, reprezentanţi permanenţi ai ţărilor lor pe lângă OMM, cercetători a căror activitate este dedicată emiterii de avertizări timpurii precise şi în timp util, care să fundamenteze acţiuni timpurii pentru prevenirea sau diminuarea efectelor fenomenelor extreme.

Administrația Națională de Meteorologie sărbătorește acest eveniment în sistem hibrid. În deschiderea evenimentului vor adresa mesaje Tánczos Barna, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, Elena Mateescu, director general Administrația Națională de Meteorologie, Valeriu Tabără, președinte Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe-Ionescu Șișești”, acad. Dan Bălteanu, director Institutul de Geografie, Lorand Fulop, președinte Agenția Națională pentru Protecția Mediului, dl. Nicolae BĂRBIERU, Director al Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și alte personalități.

 

De ziua lor, le dorim tuturor profesioniștilor din domeniul Meteororlogiei „La mulți ani cu sănătate!”

 


Adaugati un comentariu


 

*