Ziua Mondială a Pneumoniei. Copiii și vârtsnicii, cei mai vulnerabili în fața bolii

12 noiembrie 2022 | 0 comentarii |

Un copil moare de pneumonie la fiecare 39 de secunde, iar poluarea este principalul factor de risc pentru decesul prin pneumonie, la toate grupele de vârstă. Prin măsuri accesibile de protecție, prevenție și tratament a acestei afecțiuni se pot salva milioane de vieți.   

 

Înfiinţată în 2009, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei este marcată în fiecare an, la data de 12 noiembrie, iar anul acesta, mesajul principal care se adresează atât guvernelor lumii cât și populației generale este acela că poluarea este principalul factor de risc pentru decesul prin pneumonie la toate grupele de vârstă, iar cei mai expuși sunt copiii și vârstnicii.

Fiecare respirație contează” este sloganul ales de organizațiile internaționale pentru a marca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei (World Pneumonia Day) 2022. Scopul principal al marcării acestei zile este acela de a atrage atenția asupra gravității bolii, de creștere a gradului de conștientizare cu privire la metodele de prevenție și tratare eficientă, precum și sublinierea impactului afecțiunii asupra societății.

Pneumonia este o boală ușor de prevenit prin vaccinare și se poate trata dacă totuși apare, dar cu toate acestea încă face victime. Anual, peste 450 de milioane de persoane sunt afectate de această boală.

La fiecare 13 secunde, o persoană moare în lume din cauza pneumoniei, iar un copil moare la fiecare 39 de secunde din aceeași cauză. Pneumonia a fost responsabilă de peste 2,5 milioane de decese în 2019, iar în anul 2021, datele statistice estimează că decesele secundare afecțiunilor respiratorii sunt peste 6 milioane, atrag atenția specialiștii.

 

În România, aproximativ 2.000 de cazuri de pneumonie sunt depistate în fiecare an, iar săptămânal mor opt copii cu vârsta de sub cinci ani. Deși boala poate fi prevenită prin vaccinare, pneumonia rămâne una dintre principalele cauze de deces în rândul copiilor din întreaga lume. Cu toate acestea, pneumonia rămâne o boală neglijată.

Medicii atrag atenția că deși aparent expunerea la agenți infecțioși este direct responsabilă de apariția pneumoniei, datele de la nivel global indică un risc crescut de pneumonie atunci când persoanele vulnerabile sunt expuse la factori poluanți – atât indoor cât și outdoor. „Acești poluanți iritanți inhalați – vorbim despre particule cu diametru foarte mic, așa cum sunt particulele din praful industrial, din substanțele chimice volatile, popularea casnică – ne duc la o expunere trenantă la nivel alveolar”, spune prof. dr. Roxana Nemeș, președintele Societății Române de Pneumologie, care amintește între factorii de risc și cauze genetice.

Din păcate, atrag atenția specialiștii, infecțiile de tract respirator inferior, pneumoniile, continuă să reprezinte o cauză majoră de mortalitate, indiferent că vorbim de patologia pediatrică sau de cea a persoanei adulte. „Copiii și vârstnicii sunt persoanele cu riscul cel mai mare de a dezvolta forme severe de pneumonie, iar 25 % din cazurile de pneumonie pot evolua cu pleurezie asociată. Copiii care trăiesc în zone cu rate de vaccinare în scădere, malnutriți, care cresc în locuințe care folosesc combustibili poluanți pentru gătit și încălzire, sunt deosebit de vulnerabili. Adulții și vârstnici expuși la un aer poluat – cel mai semnificativ din arderea combustibililor fosili – și fumatul sunt, de asemenea, expuși”, avertizează specialiștii Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în contextul Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Pneumoniei.

 

Simptomele pot varia, în funcție de imunitatea pacientului, de la febră, tuse, expectoraţii, dispnee şi/sau dureri la nivelul toracelui, la simptome de impregnare infecţioasă – astenie nemotivată, fatigabilitate, transpiraţii nocturne.

Medicina și știința au evoluat însă mult în ultimii ani, astfel că și cele mai grave boli pot fi prevenite și tratate, dacă sunt depistate la timp. Pentru asta este însă nevoie de conștientizare, de controale și analize periodice, măcar o dată pe an, atrag atenția medicii pneumologi, iar pentru că luna decembrie este și luna de luptă împotriva cancerului pulmonar, aceștia atrag atenția că maladia poate fi tratată dacă este descoperită la timp.

Potrivit specialiștilor, pneumonia poate fi prevenită utilizând tratament profilactic. Vaccinarea antipneumococică, antimeningococică, antigripală și chiar de cea împotriva Sars-Cov-2, reducerea expunerii la poluați casnici și externi, accesul la servicii medicale pentru toată populația și tratamentul specific, cu medicație recomandată de medic, pot reduce substanțial numărul de îmbolnăviri și mai ales de complicații. Specialiști atrag însă atenția și asupra abuzului de antibiotice, care ar putea duce „la momentul în care nu vom mai avea ce medicament să administrăm, pentru că organismul dezvoltă rezistență”, atrage atenția prof. dr. Cristian Oancea – manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

 

În acest an, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Pneumoniei s-a suprapus cu perioada Conferinței ONU privind schimbările climatice – COP 26Acesta este un moment critic pentru a reuni comunitatea sănătății, a calității aerului și a climei pentru a lupta împotriva celui mai mare ucigaș” infecțios de pe planetă.

Poluarea aerului este principalul factor de risc pentru decesul cauzat de pneumonie în rândul tuturor grupelor de vârstă. Aproape o treime din totalul decesele cauzate de pneumonie au fost atribuite aerului poluat (749.200 de persoane în anul 2019). Poluarea aerului interior a contribuit la 423.000 dintre aceste decese, în timp ce poluarea aerului exterior a contribuit la 326.000 de decese.

Cei mai expuși acestui risc sunt copiii și persoanele în vârstă. Poluarea aerului interior îi afectează în principal pe copiii care trăiesc în case ce folosesc în mod regulat tehnologii şi combustibili poluanţi pentru gătit, încălzire şi iluminat. Poluarea aerului exterior, cum ar fi poluanții emiși de industrii și gazele de eșapament, afectează sănătatea respiratorie în rândul persoanelor în vârstă. Necesitatea unei acțiuni privind aerul curat este clară. Reducerea poluării aerului va genera beneficii semnificative pentru sănătăte, mediu și economie globală.

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei, Coaliția Every Breath Counts face apel la guvernele țărilor cu incidență ridicată, să ia măsuri integrate, multisectoriale, pentru a reduce decesele cauzate de pneumonie ca urmare a expunerii la aerul poluat, pentru a pune capăt unor astfel de decese până în anul 2030.

 

 


Adaugati un comentariu


 

*